Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
Ion Constantin este unul din puținii agricultori care cultivă usturoi în R. Moldova. De pe cele 2 ha ale sale din satul Micăuți, Strășeni strânge anual câte 10-12 tone de usturoi.
Peste 4.000 de refuzuri și 27 de procese verbale au fost înregistrate în cele trei luni cât a durat recensământul populației și locuințelor. Săptămâna viitoare, Biroul Național de Statistică începe ancheta post-recenzare, iar la sfârșitul anului vor fi prezentate primele date preliminare.
Numărul de plângeri la Consiliul pentru Egalitate în 2023, în care s-a constatat că vorbitori de rusă au fost discriminați din cauză că nu cunosc și limba română, a crescut față de ultimii ani, a confirmat Europei Libere președintele Consiliului, dar a sugerat și câteva explicații liniștitoare.
Cu bugete mici și probleme mari, primarii din Volintiri și Copceac, Ștefan Vodă, vor amalgamarea celor două sate. Împreună, ar avea peste 5.000 de locuitori și ar putea astfel să atragă proiecte mari de dezvoltare. Localnicii nu-și doresc, însă, „unirea”. Consilierii locali sunt cei care vor decide.
În ultimii 6 ani, numărul ovinelor și caprinelor a scăzut în Moldova cu peste 300.000, de la 860.000 la 549.000 de capete. Crescătorii de oi spun că oieritul poate fi profitabil doar dacă ai rase bune de lapte, deoarece consumul de carne de oaie este foarte mic, iar 90% din lână nu se vinde.
Recenzorii au o misiune dificilă la finalul numărătorii naționale: să găsească și să recenzeze oamenii străzii. Chestionarele pentru aceștia conțin mai puține întrebări, iar interviul durează 5-10 minute. La recensământul din 2014, în toată țara au participat doar 70 de persoane fără adăpost.
Mihaela Postolachi locuiește de 6 ani la centrul de plasament din Hâncești. A terminat gimnaziul și, alături de alți 15 tineri din opt centre de plasament, a sărbătorit balul de absolvire, organizat de o fundație de caritate. Profesorii i-au îndemnat să-și continue studiile ca să obțină o profesie.
Familia El-Astal a venit în Moldova în noiembrie 2023, după ce în Fâșia Gaza au început luptele, iar casa lor a fost distrusă. Raed, Oxana și doi din cei trei copii ai lor locuiesc acum la centrul pentru refugiați din Cărpineni. Medici de profesie, soții speră să poată lucra în spitalele moldovene.
Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană în 2 ani, de când agricultorii moldoveni pot exporta în UE șapte categorii de produse fără taxe vamale. În schimb, exportul de prune aproape s-a triplat într-un an, de la 23.000 la 60.000 de tone.
Pe final de recensământ, sunt colectate date în spațiile colective de locuit: mănăstiri, centre de plasament, aziluri de bătrâni, cămine, cazărmi, închisori. Monahiile de la mănăstirea „Înălțarea Domnului” din satul Japca, raionul Florești, au răspuns pentru prima dată la întrebările unui recenzor.
În R. Moldova numărul copiilor care așteaptă să fie adoptați este de aproape două ori mai mare decât numărul cererilor de adopție. Anul trecut, doar 20% din copiii cu statut „adoptabil” au fost înfiați, iar autoritățile spun că peste 90% din adoptatori își doresc copii mici, sănătoși și fără frați.
Andrei și Mariana Susan din Piscărești, Rezina, au doi copii biologici, iar anul trecut au adoptat trei surori de 7, 8 și 14 ani. Nici vârsta lor, nici faptul că erau trei nu a fost un impediment. În Moldova copiii de peste 7 ani, frații și cei cu nevoi speciale au cele mai mici șanse la adopție.
Venită la Chișinău încă de la începutul războiului, o refugiată din Ucraina a creat un ansamblu vocal, numit „Cântece de suflet”. Grupul format din zece persoane a unit refugiați din Ucraina, Fâșia Gaza și chișinăuieni, care cântă atât în limba ucraineană, cât și în română.
În luna aprilie, 15 femei de etnie romă au început cursuri de croitorie, organizate în premieră în orașul Otaci, unde este cea mai înaltă rată de șomaj din raionul Ocnița. După susținerea examenelor, ele vor primi certificate de absolvire acreditate de Ministerul Muncii, cu care se vor putea angaja.
Biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din comuna Ciorescu, municipiul Chișinău, a trecut la Mitropolia Basarabiei. Anunțul a fost făcut de către reprezentantul Mitropoliei Basarabiei, Ion Marian, responsabil de primirea noilor parohii.
Din aprilie și până în iulie, vârstnicii din satul Izvoare, raionul Fălești, fac ore de digitalizare. Lecțiile au loc de două ori pe săptămână, la primărie. Seniorii învață cum să folosească telefonul, laptopul sau tableta și pot comunica acum mai ușor cu nepoții și copiii de peste hotare.
Cobza ar putea fi inclusă în lista patrimoniului UNESCO. Un dosar comun a fost înaintat recent de R. Moldova și România. Astăzi, în R. Moldova mai sunt doar trei lutieri care meșteresc astfel de instrumente. Este vorba de Nicolae Dron din Gura Galbenei, Cimișlia, și doi din cei 11 copii ai săi.
Ajunși la vârsta de 84 și 87 de ani, doi foști profesori de educație fizică din Sofia, Drochia, promovează îmbătrânirea activă. Ei îndrumă grupul de seniori „Sofienii”, în care majoritatea sunt foștii lor elevi. Săptămânal, fac sport și organizează competiții în curtea fostei școli din sat.
O aeronavă a Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Nord a aterizat sâmbătă, 18 mai, pe aeroportul din Chișinău pentru a sprijini exercițiul „Scutul păcii”, a anunțat Ambasada SUA în R. Moldova într-un comunicat.
Până anul viitor, în 125 de școli din R. Moldova vor fi construite sau renovate blocuri sanitare interioare. Pentru realizarea lucrărilor, UNICEF acordă R. Moldova un grant în valoare de trei milioane de euro.
Încarcă mai mult
