Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat Washingtonul să impună „măsuri dure” împotriva Rusiei, după ce Uniunea Europeană a avansat spre noi sancțiuni împotriva Kremlinului, pe fondul intensificării tensiunilor în spațiul aerian al țărilor din flancul estic al NATO.
Pe 20 septembrie, Zelenski a mai spus că așteaptă să se întâlnească cu președintele Donald Trump, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU, săptămâna viitoare, deși Washingtonul nu a confirmat încă o întâlnire față-n față.
„Această săptămână ne-a adus mai aproape de finalizarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni [al UE] împotriva agresiunii ruse; așteptăm aprobarea lui în curând. Resursele energetice ale Rusiei sunt deja restricționate”, a declarat Zelenski.
„Sunt recunoscător că multe dintre propunerile Ucrainei au fost luate în considerare în pachetul de sancțiuni al UE. Așteptăm acum și pași puternici din partea Statelor Unite – Europa își face partea ei”, a adăugat acesta.
„Așteptăm sancțiuni [din partea SUA] dacă nu va avea loc o întâlnire între lideri sau, de exemplu, dacă nu se ajunge la o încetare a focului”, a spus Zelenski.
„Suntem pregătiți pentru o întâlnire cu Putin”
El și-a reiterat disponibilitatea de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, care până acum a respins o astfel de întrevedere pe teren neutru.
„Suntem pregătiți pentru o întâlnire cu Putin. Am vorbit despre asta. Fie bilaterală, fie trilaterală. [Putin] nu este pregătit”, a adăugat Zelenski, referindu-se la o posibilă întrevedere în trei, care să-l includă și pe Trump.
Trump, care și-a exprimat de mai multe ori admirația pentru Putin, și-a arătat frustrarea crescândă față de refuzul liderului de la Kremlin de a accepta o încetare a focului și de a purta discuții directe cu Zelenski.
Președintele american a declarat, de asemenea, că este „foarte dezamăgit” de Putin după seria recentă de atacuri intensificate asupra orașelor ucrainene. Acest lucru l-a determinat să sugereze noi sancțiuni sau tarife împotriva Rusiei, deși până acum nu au fost luate măsuri concrete.
Washingtonul și aliații europeni ai Kievului au impus deja măsuri financiare împotriva Moscovei după invazia la scară largă din februarie 2022, cu scopul de a paraliza economia rusă, dar Kievul și susținătorii săi cer măsuri suplimentare.
Tensiuni la granița de est a NATO
Cele mai recente declarații ale lui Zelenski vin pe fondul intensificării activităților diplomatice și militare, atât în interiorul Ucrainei și Rusiei, cât și în spațiul aerian al țărilor NATO vecine cu cele două state aflate în război.
Pe 20 septembrie, avioane poloneze și alte aparate NATO au fost ridicate de urgență după ce Rusia a lansat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin trei civili uciși.
Operațiunea, care a durat aproximativ 90 de minute, a subliniat starea de alertă ridicată în țările NATO, după incursiunile rusești.
Valul de lovituri nocturne a avut loc la scurt timp după ce statele NATO și-au exprimat indignarea față de o incursiune rusă în spațiul aerian al Estoniei, în ziua precedentă, precum și față de intrările recente ale dronelor rusești în Polonia și România.
Președintele Cehiei, Petr Pavel, a declarat pe 20 septembrie că NATO trebuie să răspundă ferm la încălcările rusești – inclusiv, posibil, prin doborârea avioanelor rusești, potrivit agenției de știri cehe.
„Rusia va realiza foarte repede că a greșit și a depășit limitele acceptabile. Din păcate, aceasta se află pe muchia conflictului, dar cedarea în fața răului nu este o opțiune”, a fost citat Pavel.
În urma intrării unor avioane rusești MiG-31 în spațiul său aerian – fapt negat de Kremlin – Estonia a anunțat că a solicitat consultări NATO conform Articolului 4, ceea ce a determinat alianța să organizeze o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic pentru săptămâna viitoare.
Oficialii estonieni au precizat că nu este nevoie de invocarea Articolului 5, clauza de securitate colectivă a NATO.
Ucraina atacă industria legată de război a Rusiei
Forțele ucrainene au menținut, de asemenea, presiunea asupra Kremlinului, vizând industriile legate de război din interiorul Rusiei, în special instalațiile de producere a energiei.
Ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea sa antiaeriană a doborât 149 de drone ucrainene în noaptea de 19 spre 20 septembrie, în diverse regiuni, inclusiv Rostov, Saratov, Breansk și Samara, precum și deasupra Crimeii ocupate de Rusia.
O sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat pentru Serviciul ucrainean al Europei Libere că mai multe stații de pompare a petrolului au fost scoase din funcțiune.
În timp ce Rusia vizează regulat infrastructura civilă, inclusiv locuințe, spitale și școli, Ucraina a desfășurat o campanie țintită împotriva rafinăriilor de petrol ale Rusiei – adesea adânc în interiorul țării – reușind, potrivit relatărilor, să scoată din funcțiune aproape o cincime din capacitatea de rafinare a Rusiei.
Între timp, pe 19 septembrie, UE a prezentat un nou pachet de sancțiuni menit să lovească economia Rusiei și să blocheze finanțarea războiului de către Kremlin.
Planurile pentru cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE vin pe fondul apelurilor recente ale lui Trump ca Europa să înceteze achizițiile de petrol din Rusia.
Anunțând noile sancțiuni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „din nou și din nou, Putin a escaladat, iar ca răspuns, Europa își intensifică presiunea”.
Von der Leyen a precizat că accentul principal este pus pe reducerea veniturilor Rusiei din combustibili fosili, care alimentează războiul din Ucraina.
La Washington, un grup bipartid de senatori a introdus, de asemenea, un proiect de lege pentru creșterea sancțiunilor asupra sectorului energetic rus, vizând în special „flota din umbră”.
Surse: Serviciul ucrainean al RFE/RL, Reuters, AFP și The New York Times. Articol tradus în română de Europa Liberă Moldova
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
