Liderul rus a sosit joi într-o vizită de stat, la Beijing, considerată a fi un moment de solidaritate între cele două state. Putin a fost primit de gazdele de la Beijing într-o ceremonie cu fast, în timp ce declarația comună a celor două țări vorbește despre parteneriatul lor „fără limite”.
„Este de importanță crucială ca relațiile dintre Rusia și China să nu fie oportuniste și să nu fie direcționate împotriva nimănui”, a declarat Vladimir Putin. Cei doi vor să combată „mentalitatea de Război Rece” și „hegemonia unilaterală” pe care o percep ca venind din partea Statelor Unite.
Putin este însoțit în vizita din China de noul ministru al Apărării, Andrei Belusov, precum și de ministrul de Externe Serghei Lavrov și secretarul Consiliului de Securitate, Serghei Șoigu.
Este prima sa vizită în străinătate după începutul celui de-al cincilea mandat la Kremlin, pe care l-a preluat pe 7 mai în urma alegerilor profund contestate din luna martie. Alegerea nu este întâmplătoare, ci transmite un mesaj despre alianțele și prioritățile din noul mandat, conform New York Times.
Putin a vizitat și un forum de cooperare internațională la Harbin, capitala provinciei nord-estice a Chinei, la granița cu Rusia. Locația nu este de neglijat - regiunea este una contestată de cele două țări și a fost ocupată de trupele sovietice în 1945-46, înainte să fie integrată în China maoistă.
Regiune mărginașă în ceea ce privește planul de dezvoltare al Chinei, Harbin a inaugurat joi și un mall cu produse Made in Russia.
Colaborarea geopolitică
SUA consideră alianța China-Rusia a fi cea mai mare amenințare la adresa Occidentului, atât din motive economice, cât și din pricina colaborării militare dintre cele două țări.
Potrivit Reuters, ambii lideri consideră Occidentul ca fiind decadent și în cădere iar primele declarații ale lui Putin, de joi, au fost că țările lor încearcă să clădească o lume multi-polară.
Prietenia sino-rusă nu este, însă, lipsită de probleme. Conform analizei Consiliului pentru Relații Externe, un think tank american, părțile suferă de neîncredere reciprocă.
Parteneriatul economic este aspectul principal al acestei colaborări. Comerțul dintre China și Rusia a crescut cu 64% din 2021, potrivit cifrelor oficiale ale guvernului de la Beijing. Rusia importă bunuri pe care nu le mai poate lua din Vest, în timp ce China a accelerat importul de gaz natural rusesc și va construi un nou gazoduct către Peninsula Yamal. Plățile sunt făcute prin sistemul internațional chinezesc, din moment ce Rusia a fost scoasă din SWIFT.
Interesul Chinei este ambiguu, ceea ce reflectă și politica externă a Beijingului: un regim pro-Occidental ar destabiliza economia din Asia Centrală și ar fi un pericol pentru China, însă relațiile cu Vestul sunt esențiale pentru economia Chinei.
Parteneriatul este, însă, inegal: Rusia este mult mai dependentă de China decât China de Rusia. China beneficiază de gaz natural și petrol rusesc la preț redus cumpărat prin sistemul chinez de plăți, ceea ce a dus la economii semnificative pentru autoritățile chineze.
În martie, agenția spațială Roscosmos a declarat că Rusia și China colaborează la un proiect care ar crea o centrală nucleară pe Lună.
Pacea în Ucraina
Oficial, China este neutră în privința războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Beijingul susține puternic industria militară a Rusiei - nu cu arme, ci cu componente: părți de schimb, semiconductoare, drone „civile” și alte obiecte cu uz dual care sunt sancționate internațional.
Mai mult, firmele chinezești au ajutat Rusia să evite sancțiunile occidentale asupra tehnologiilor care pot fi folosite în scop militar.
Liderii occidentali au chestionat poziția Beijingului în acest conflict, iar avertismentele au avut un efect, fie el și limitat. Băncile din China au redus tranzacțiile cu partenerii ruși, iar comerțul dintre cele două țări înregistrează cifre mai reduse decât în primul an de război.
Putin și Xi au semnat un acord de parteneriat strategic, prin care liderul chinez a declarat intenția țării sale de a juca „un rol constructiv” în atingerea unei „soluții politice” în Ucraina, bazându-se însă pe informații de la Kremlin despre situația de pe front. Putin și-a declarat miercuri susținerea pentru planul de pace propus de China, unul bazat pe principii rusești și pe o reducere a tensiunilor în beneficiul economiei mondiale.
„Sunt recunoscător prietenilor și colegilor noștri chinezi pentru inițiativele pe care le-au propus pentru a rezolva problema ucraineană”, a declarat Putin într-o conferință de presă comună.
În februarie 2023, propunerea de pace a Beijingului a fost criticată aspru pentru că susține narativa rusească conform căreia Moscova ar fi fost provocată de Vest să atace Ucraina. Limbajul propunerii nu implică nicio obligație pentru părțile care participă la acord, punctează Carnegie, un centru de analize în probleme rusești, cu sediul la Berlin.
În vreme ce planul de pace al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski include retragerea completă a trupelor rusești, restaurarea granițelor din 1991 ale Ucrainei și o pedeapsă proporțională pentru Rusia, planul chinezilor nu include nici măcar un apel ca Rusia să părăsească regiunile ocupate.
În iunie, va avea loc în Elveția un summit pe tema păcii în Ucraina, la care s-au înscris peste 50 de țări. Rusia nu este invitată.
Influența în Asia Centrală
China și Rusia colaborează acolo unde li se suprapun interesele - în stabilitatea regiunii. În rest - concurează. Până de curând, concurența a fost în domeniul comerțului internațional.
Sancțiunile internaționale au slăbit însă puterea Rusiei, potrivit Carnegie, ceea ce a făcut mai mult loc pentru puterea Chinei. Cu toate acestea, Rusia nu a dispărut încă din peisajul central-asiatic, amintește revista americană Foreign Policy.
China se prezintă drept un partener cu o economie mai dinamică și văzut mai bine la nivel internațional, un partener cu o preocupare pentru integritatea teritorială (spre deosebire de Rusia). Investițiile în infrastructură, prin intermediul Inițiativei „Belt and Road”, sunt încă în desfășurare, iar China este interesată de resursele naturale din regiune, în special uraniu și minerale rare.
Invazia rusească din Ucraina a amintit statelor central-asiatice, însă, că vecinul de la nord nu și-a uitat ambițiile expansioniste, nici la peste trei decenii după căderea Uniunii Sovietice. Statele central-asiatice nu au aprobat invazia din 24 februarie 2022 și nu au arătat sprijin diplomatic sau material pentru Rusia.
Aprobarea cetățenilor central-asiatici pentru politicile Moscovei a scăzut drastic între 2021 și 2022, iar în Kazahstan pentru prima oară mai mulți oameni se declară împotriva politicilor rusești decât în favoarea lor - însă nici China nu are o rată de aprobare mai bună.
Tensiunile dintre Moscova și statele din vecinătatea central-asiatică au crescut odată cu emigrația în masă a rușilor după începutul războiului, care se suprapune cu doringța țărilor din regiune de a-și afirma identitatea națională individuală, în timp ce sunt tratate de Rusia ca un bloc unitar.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
