Președintele Igor Dodon susţine că nu a prezentat la Conferința de Securitate de la München un plan de federalizare a Republicii Moldova, ci un concept numit „Pachetul comprehensiv pentru Moldova”, dar experţii, printre ei fostul Ambasador al R. Moldova la ONU, Vlad Lupan, afirmă contrariul. Într-un interviu la Europa Liberă, acesta precizează că planul, care ar fi o „versiune modificată” a Memorandumului Kozak, i-a fost transmis de către un participant la Conferința de la München.
Vlad Lupan: „L-a prezentat la câțiva experți occidentali și acest plan a fost prezentat, așa, în cadrul unei întrevederi cu acești experți.”
Europa Liberă: Dvs. ați vorbit cu vreunul din ei?
Vlad Lupan: „Eu am primit documentul de la unul din ei.”
Europa Liberă: De ce există această percepție că este o versiune rusească, un plan rusesc?
Vorbim din nou despre „transnistrizarea” Republicii Moldova....
Vlad Lupan: „El repetă prevederile Memorandumului Kozak, într-o formulă reînnoită, rescrisă. Din cauza asta presupunem că acest plan este, practic, „planul Kozak 2”. Deci vedem prevederi care existau și în „planul Kozak” anterior privind federalizarea, privind dreptul de veto - dreptul de veto a fost transferat într-un alt capitol, veto, care este dat transnistrenilor asupra Republicii Moldova, autorităților Republicii Moldova, astfel, practic, vorbim din nou despre „transnistrizarea” Republicii Moldova. Apar elemente noi, cum ar fi revocarea Legii din 2005, care era o problemă pentru Federația Rusă și mai apar inovații, cum ar fi, de exemplu, crearea unei dependențe lingvistice prin transformarea limbii, revenirea limbii române la caractere „chirilic-moldovenești”, așa-numite.
Acestea, probabil, sunt elemente noi, în rest - majoritatea elementelor de aflarea armatei, de veto, de participarea transnistrenilor în toate structurile de stat și dreptul lor de veto în aceste structuri, inclusiv în Curtea Constituțională, formarea unor subiecți federali, absolut tot ce era existent în „planul Kozak” este prezent și acum. Ba mai mult decât atât, aceste noi elemente îl mai amplifică. În ceea ce privește staționarea forțelor ruse în Republica Moldova, documentul a fost modificat, însă prin diverse referințe din interiorul documentului se vede că acest plan de așa-numită „garantare a neutralității” este planificat până în 2040, astfel prezența militară rusă este planificată până în 2040, deoarece se face încă o referință la cerințele Federației Ruse din cadrul negocierilor privind retragerea trupelor ruse, la care am participat și eu, de așa-numită „sincronizare” – „voi soluționați conflictul, și atunci, noi ne retragem”.”
Europa Liberă: Ce vi se pare cel mai periculos, pentru că din ceea ce ați spus până acum este limpede că părerea Dvs. este una de condamnare?
Tot documentul este periculos, pentru că ne ancorează ferm în zona lumii ruse...
Vlad Lupan: „Tot documentul este periculos, pentru că toate prevederile acestea, într-un fel sau altul, ne ancorează ferm în zona lumii ruse, așa-numitul „russkii mir”, în care legea nu este numaidecât garantată prin însăși legea și prin implementarea ei, ci depinde de șeful actual al unui stat sau al unei regiuni, cel mai popular politician dintr-o regiune, care poate să schimbe legile după bunul său plac și populația să sufere din acest motiv, iar poliția sau miliția sau cum s-ar numi structurile respective să lucreze pentru șef, nu pentru populație. Deci, toate aceste prevederi duc la anume construcția unei astfel de, hai s-o numim, „civilizație”, care este subordonată unei personalități, cultul personalității și nu cultul legii, corupția, legea ajustată conform dorințelor unui boss local, nici un fel de discuții despre drepturile omului, ba mai rău decât atât, nu putem vorbi de o libertate oarecare.
Acestea sunt caracteristicile unui astfel de sistem, de așa-numită „democrație suverană”, pe care o vedem dezvoltată în Federația Rusă și de asemenea știm că o serie de cetățeni ai Republicii Moldova se simt oarecum atrași de acest model, deoarece oferă o anumită stabilitate economică pentru cei care lucrează pentru șef, respectiv ei lucrează la anumite întreprinderi ale acestui șef și se bucură de o anumită stabilitate economică, însă moldovenii care lucrează în Occident au văzut că există și alte opțiuni: garantarea drepturilor omului, dreptul la justiție, lipsa de corupție sau mai bine zis minimumul de corupție și lupta împotriva corupției. Toate aceste elemente sunt mult mai puternice și sunt mult mai convenabile omului în Occident. Deci cu astfel de plan, care este prezentat acum, un fel de „Kozak 2” ne pune în pericol, pentru că ne îndepărtează de interesele oamenilor.”
Europa Liberă: Cum ar putea fi primit de către Occident?
E un fel de cooperativă de state separate, care permite Transnistriei să decidă pentru R.Moldova...
Vlad Lupan: „Occidentul vede lucrurile un pic altfel decât le vedem noi, pentru că viziunile lor depind de anumite lucruri pe care ei le percep într-un alt fel. De exemplu, statele federale nu văd o problemă în federație, este o problemă veche, pe care noi o cunoaștem încă din perioada lui Kozak. Germania, SUA, ele nu văd o problemă că e federație, ceea ce cu timpul unii din experții lor și o anumită parte din experții lor au înțeles că, de fapt, în cazul Republicii Moldova în 2003, ulterior același plan a fost încercat și în Ucraina și nu a trecut, iar acum din nou se încearcă în Republica Moldova, ei au înțeles că, de fapt, nu este vorba de o federație.
Dacă citim atent proiectul acesta, documentul acesta care a fost prezentat acum, e vorba de o confederație foarte îndepărtată, nici nu știu dacă sunt sigur că pot s-o numesc o „confederație”, în asemenea circumstanțe e un fel de cooperativă de state separate, care permite de asemenea Transnistriei să se separe de Republica Moldova, să-i dicteze între timp politica sa externă Republicii Moldova, să decidă pentru Republica Moldova. Deci, toate aceste elemente sunt vizibile, sunt cunoscute parțial în Occident, dar sunt oameni care reacționează și mai de moment la anumite elemente tactice, fără să știe tot contextul mai larg, fiind gata să reacționeze la aceste chestiuni concrete, cum ar fi subiectul federalizării sau alte subiecte mai concrete. Și asta nu înseamnă că ei nu văd; o parte văd, altă parte nu văd. Atunci este de responsabilitatea autorităților Republicii Moldova să răspundă la un asemenea subiect.
Documentul a fost pregătit în 2018, pentru că dl Dodon vrea să-l implementeze după alegeri...
Eu am înțeles că Președinția va reacționa după campanie, însă haideți să ne uităm un pic la context. Documentul nu a apărut ca și problemă de campanie electorală, el a apărut datorită faptului că dl Dodon l-a distribuit acum, în februarie 2019, la Conferința de la München. A doua situație este că documentul, haideți să fim serioși, documentul a fost pregătit în 2018, nu în 2016, când dl Dodon a câștigat alegerile; nu în 2017, dar în 2018. Sigur că el l-a pregătit pentru după alegeri, pentru că el vrea să-l implementeze după alegeri. Nu-l pregătești ca să-l arăți oamenilor și să ai reacții negative în alegeri, ci îl pregătești pentru perioada de după alegeri. Al treilea element pe care îl observăm este că acest dosar transnistrean este acum activ negociat de către președintele Republicii Moldova și nu de Guvern. Guvernul nu reacționează în nici un fel. După alegeri, nu putem discuta despre o reacție a Guvernului, pentru că va fi alt Guvern. Reacția Guvernului Plahotniuc nu există, dar nu există ea de atâta că până acum Guvernul Plahotniuc, din câte știm, dl Plahotniuc personal a negociat cu Gușan în ce privește implicarea sa în Sheriff, iar noi știm că firmele dlui Gușan sunt conectate la FSB, deoarece ucrainenii au început investigațiile împotriva lui la „Interdnestrcom”. S-au făcut cedări unilaterale pentru transportarea și exportul producției firmelor ruse din regiunea transnistreană, ceea ce arată că guvernul nu s-a opus și nu se opune în continuare, Guvernul actual, cel de după alegeri e altă poveste, va fi alt Guvern. Acum însă Guvernul actual al dlui Plahotniuc demonstrează că i-a cedat totalmente și i-a facilitat acțiunile președintelui Dodon. Guvernul Plahotniuc, practic, i-a dat lui Dodon dosarul transnistrean. După alegeri, dacă se va merge pe o formulă de cooperare între aceste două partide, așa-numita „continuare a binomului”, atunci, sigur, există anumite pericole că acest plan ar putea să înainteze și mai mult. Apariția ultimelor materiale din presa rusă sau din oricare altă presă atât despre președintele Dodon, cât și despre liderul coaliției de guvernare Plahotniuc trebuie s-o luăm cu înțelegerea că Moscova niciodată nu-și plasează toate ouăle într-un singur coș. Este un semnal că ei pot controla situația și-i pot manipula pe acești doi prin diverse pârghii, ca să promoveze interesele Federației Ruse. Dacă trebuie să rămână separați și să joace în continuare cardul binomului pentru promovarea intereselor Federației Ruse, atunci asta va fi, dar dacă va trebui să se unească după alegeri, se vor uni. În toamna lui 2018, un grup de experți au scris un studiu, care a fost publicat în 2019 în ianuarie. 19 experți din Ucraina, Republica Moldova și România s-au exprimat pe probabilitatea creării unei coaliții postelectorale și atunci, în perioada respectivă, o probabilitate mare era că Dodon și cu Plahotniuc se vor înțelege. Nu se știe dacă se va întâmpla lucrul acesta, pentru că fiecare din ei de asemenea încearcă să joace separat de Rusia sau de alți jucători, însă noi ne dăm seama că influența Federației Ruse rămâne foarte înaltă în Republica Moldova.”
