Joe Biden «vrea să le transmită lui Putin și Chinei că SUA și Europa sunt din nou sudate». Acesta este titlul, mare, astăzi, al principalei analize din Le Monde.
Biden a sosit deja ieri seară în Marea Britanie, prima etapă a unui turneu-maraton european, care îl va duce, din Londra și prin Bruxelles, la o întâlnire cu Putin la Geneva, pe 16 iunie.
Biden se va întâlni cu Regina Elisabeta, Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan, dar și cu toți liderii aleși democratic ai Europei. Poate oare Biden să salveze „Occidentul”? se întreba Washington Post.
Astăzi, Joe Biden va avea mai întâi un tête-à-tête cu premierul britanic Boris Johnson, iar de vineri până duminică urmează summitul G7, al celor șapte mari motoare ale economiei și democrației planetare.
Războiul cârnaților și un ecou din Rabelais
La Londra, însă, nu totul e roz (afară de carnea tocată, despre care va fi vorba imediat). The Guardian atrage atenția că negocierile Londra-Bruxelles în legătură cu statutul și funcționarea frontierei comune din Irlanda sunt pe cale de a eșua, iar asta chiar înaintea summitului G7, ceea ce ar pune în pericol și unitatea de acolo.
Pe scurt, Londra caută să impună controale la frontiera Irlandei de Nord, parte din Regatul Unit al Marii Britanii, cu restul insulei, pe când UE – din care Irlanda propriu-zisă este membru – vrea ca insula să fie unită vamal și ca tot ce este control vamal să se facă în Marea Irlandei, altfel zis... în interiorul Marii Britanii.
Este vorba de faimosul backstop, concept tehnic în negocierile dintre Londra și Bruxelles (și indirect Dublin și Belfast) pe care l-am explicat aici.
Și așa s-a ajuns la „războiul cârnaților” (sausage wars), expresie preluată și pusă în titlurile articolelor de mai toată presa. Războiul cârnaților duce la amenințări, scrie astfel agenția Reuters. Sau, în Daily Telegraph: „Lira se prăbușește în războiul cârnaților”.
Totul a pornit de la regulile păstrării, transportului și folosirii cărnii tocate pentru cârnați.
Cum o amintește The Independent, Boris Johnson însuși, care a fost ani lungi corespondent la Bruxelles, e vinovat de propagarea unora din miturile privind birocrația europeană, de pildă mitul definirii curburii banalelor. Aici însă, conflictul potențial, care riscă, prin „principiul dominoului”, să facă să derapeze întreg procesul negocierii clauzelor elementare ale comerțului, odată ce Brexitul a devenit definitiv, e dat de interpretarea unei clauze privind importul de cârnați din Anglia în Irlanda de Nord, entitate a Marii Britanii, dar unde, prin acordul Brexit, ar trebui să funcționeze legislația UE, ca în tot restul insulei, în Irlanda propriu-zisă. Așa încât, pe scurt, carnea tocată trebuie supusă legislației europene.
Ne amintim de îndată cum Rabelais, marele scriitor și erudit ludic renascentist, scrisese deja toate acestea în Războiul Caltaboșilor (Guerre des Andouilles), unul din episoadele cele mai cunoscute din epopeea comică a lui Gargantua și Pantagruel. Vice-președintele Comisiei Europene, slovacul Maroš Šefčovič, s-a aflat de altfel ieri la Londra pentru a discuta despre asta cu ministrul pentru Brexit David Frost, însă fără vreun rezultat, cum o rezumă Politico.
În această privință, Johnson știe că nu are nimic de așteptat, nu doar de la Europa, dar nici de la Joe Biden. Biden e de origine irlandeză, nu a aprobat niciodată Brexitul și ia cu totul partea Irlandei, ba chiar, cum o scrie The Times, l-a acuzat deja pe Johnson că „toarnă gaz peste foc” în acest conflict comercial și politic.
Biden știe însă foarte bine că anul trecut Boris Johnson era cu totul convins că Trump avea să câștige și se bucura de asta, cum a spus-o Kim Darroch, un fost ambassador britanic în SUA, vorbind cu Today’s WorldView.
Acum însă, Johnson caută să se distanțeze, încercând să facă uitată preferința lui trecută pentru Trump, ba chiar a vorbit cu The Atlantic spunând că a fost o “eroare de casting” faptul că s-a regăsit în aceeași barcă cu magnatul devenit președinte.
Pe întreg acest context, mulți se întreabă în MArea Britanie dacă nu cumva Regina Elisabeta însăși e pe cale de a fi “cancelled” după ce studenții de la Oxford au votat să-i înlăture portretul de pe peretele sălii celei mari, menționând istoria colonial a Imperiului Britanic, inițiativă care devine astfel, lăsând deoparte alte răsturnări de statui, ultimul flash point in acest război cultural din Occident care stârnește atâta perplexitate.
Pe Frontul de Est
Un tribunal din Moscova a decis ieri închiderea organizației opozantului întemnițat Aleksei Navalnîi, sub pretextul că este o organizație “extremistă”. Asta pune capăt singurei structure reale, organizate, împotriva Kremlinului și a lui Putin și forțează organizația, dacă va continua să funcționeze, să o facă în ilegalitate, underground.
Tot ieri, o altă decizie de justiție importantă: Curtea Europeană de Justiție a respins prelungirea de către Consiliul European în 2019 a sancțiunilor și înghețărilor de averi impuse de împotriva fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici și a fiului său, Oleksandr Ianukovici.
Curtea a invocat lipsa de suficientă protecție juridică pentru cei doi. Decizia a fost publicată pe site-ul Curții ieri, 9 iunie.
În urma reprimării protestelor pro-europene din centrul Kievului, protestele de pe Maidan, UE a sancționat mai mulți oficiali ucraineni, în martie, 2014, inclusiv pe Ianukovici și pe fiul lui, folosind și acuzații de fraude și alte fărădelegi invocate de autoritățile Ucrainei.
Sancțiunile împotriva celor doi au fost apoi prelungite sistematic, de mai multe ori. În decizia de ieri a Curții se atrage atenția că UE nu s-a asigurat că Ianukovici și fiul lui au avut posibilitatea să se apere cum se cuvine de asemenea acuzații.
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Lupte de nume de stradă la Budapesta
Uniunea Europeană caută modalități pentru a ocoli boicotul lui Orbán în politica externă, scrie în Spania El Pais. Asta, după ce Ungaria lui Orban a blocat din nou, prin veto, redactarea unui comunicat comun împotriva Chinei (iar la Budapesta, în ciuda protestelor, se pregătește deschiderea unei universități chineze, mai ales după ce “universitatea Soros” a fost forțată să plece și să se mute la Viena.
Și iată cum, după ce a dat afară din țară universitatea lui Soros, Viktor Orbán (uitând că și-a început cariera și vârsta adultă cu o bursă Soros, ca să studieze la Oxford) caută acum să instaleze la Budapesta o mare universitate chineză cu vreo 6.000 de studenți (chinezi).
Primarul capitalei, Gergely Karácsony, un opozant al lui Orbán, a rebotezat străzile din cartierul în care va fi universitatea: „Strada Dalai Lama”, „Bulevardul Martirilor Uiguri” sau „Șoseaua Honk-Kong-ul Liber” etc, etc.
Scrie cu delectare săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné: „Pe studenții chinezi o să-i apuce bâțâiala când vor trebui să-și declare adresa la ambasadă. Dar au posibilitatea să indice adresa lui Orbán, care le va transmite corespondența.”
