Marina Grecu este psiholoagă la liceul „Spiru Haret” din Chișinău, o instituție de învățământ cu circa 1200 de elevi și oferă consiliere psihologică elevilor din clasa a cincea până în a 12-a.
„Am mai mulți copii în consiliere în legătură cu aspectul emoțional. Părinții nu au timp de ei din cauza programului încărcat, le verifica temele pentru acasă și se rezumă doar la această discuție”, spune Marina Grecu.
Ea este una din cei 137 de psihologi școlari din capitală, unde există în total 150 de școli, inclusiv 19 private. S-a angajat la „Spiru Haret” imediat după facultate, lucrează aici de 15 ani, dar consiliază și studenții de la Universitatea Tehnică din Moldova.
Situațiile în care elevii îi cer consiliere Marinei Grecu sunt diverse, de la relația cu semenii la neînțelegerile cu părinții, și o pot contacta oricând, nu doar în timpul programului.
„Am consiliat copii cu tentative de automutilare, tăieturi evidențiate pe mâini, unde se pot vedea ușor, ca să atragă atenția părinților, pentru a fi auziți”, spune psihologa. Prin intermediul elevilor, ea caută să răzbată și către restul familiei: „Le spun elevilor că ei își pot educa părinții, arătându-le ce nevoi au, pentru că nici părinții nu au mers la școală să învețe cum să fie părinți”.
Între prevederile legale și situația pe teren
Potrivit legii, trebuie să aibă psiholog fiecare școală cu peste 200 de elevi. La un asemenea număr minim de elevi, psihologul ar avea destul de lucru pentru a justifica un salariu. Ei sunt plătiți la același nivel cu cadrele didactice, ale căror salarii oscilează între 6,7 mii și 9,5 mii de lei, în funcție de vechime și volumul de muncă.
La țară, unde puține școli ajung la numărul minim de elevi, psihologii școlari lipsesc „prin definiție”, și nici în centrele raionale nu sunt destui.
După capitală, Comratul are cei mai mulți psihologi școlari, 39, dar în majoritatea raioanelor există între doi și patru. În raionul Nisporeni - unul singur, la gimnaziu „Valeriu Bulicanu” din satul Boldurești.
Șefa Direcției raionale de educație, Rodica Marian, spune că nevoia de consiliere psihologică pentru copii este tot mai acută „în condițiile actuale, când avem și părinți plecați peste hotare și copii social vulnerabili”.
Care sunt soluțiile?
După Rodica Marian, soluția este comasarea școlilor mici pentru a crește numărul elevilor „Astăzi, numărul mic de copii nu permite angajarea unui psiholog conform statelor de personal, spune oficiala de la Nisporeni.
Reducerea pragului minim de la care școlile ar putea angaja un psiholog nu i se pare neapărat o soluție, ba chiar dimpotrivă: „toate statisticele vorbesc despre o calitate mai bună a învățământului în școli mari și atunci lucrurile se bat cap în cap”.
Din cele 32 de școli din raionul Nisporeni, 20 au sub 200 de elevi, iar nouă - chiar mai puțin de 90 de elevi. Acolo unde școlile au posibilități să angajeze un psiholog, „nu vine nimeni”. „Chiar dacă există pe undeva posibilități de angajare, ar fi pe jumătate sau un sfert de salariu”, explică Marian.
Te-ar putea interesa și: Ministerul Educației va oferi alocații elevilor care vor trece în școlile mai mari
În lipsa psihologilor școlari, obligațiile lor sunt preluate de diriginți și profesorii de dezvoltare personală. În situații de urgență, școlile apelează la psihologii Serviciului Teritorial de Asistență Psihopedagogică.
În raionul Basarabeasca, există doi psihologi școlari, inclusiv unul cu jumătate de normă.
„Implicăm specialiștii de la Centrul Teritorial de Asistență Psihopedagogică, dar nu e suficient și elevii rămân cu problemele lor”, a spus Europei Libere Ecaterina Pascal, șefa Direcției raionale de educație din Basarabeasca.
