Liderul ceh, a cărui funcție este mai degrabă de reprezentare, s-a alăturat astfel unor șefi de stat și guvern din Franța sau țările nord-europene care au exprimat deja disponibilitatea trimiterii de trupe sau experți pe teren, dacă Ucraina va cădea la pace cu Rusia, care a invadat-o pe scară largă în februarie 2022, declanșând un război care continuă și azi.
„Se poate lua în considerare ideea creării unei zone demilitarizate de-a lungul liniei de contact, indiferent de forma pe care o va lua aceasta. O astfel de zonă ar fi supusă nu numai supravegherii tehnice, ci și fizice. Probabil că acolo ar fi necesară și o anumită dislocare a forțelor internaționale”, a declarat președintele ceh, într-un interviu cu agenția de știri CTK.
În Cehia, ca și în alte țări europene, ideea participării cu trupe la o eventuală misiune internațională în Ucraina este sensibilă, iar pledoaria „pentru” a președintelui este o premieră.
Guvernul actual de la Praga, de centru-dreapta, sprijină ferm Ucraina și s-a făcut remarcat prin inițiativa cumpărării de muniții pentru Kiev. Coaliția de guvernământ a intrat însă în campanie electorală în vederea alegerilor din octombrie, la care favorite sunt forțe populiste și naționaliste mai puțin prietenoase cu Ucraina.
Mulți cehi „obosiți” de tema ucraineană nici nu vor să audă de eforturi suplimentare de sprijin, iar extrema dreaptă exploatează pe deplin aceste temeri răspândind informații că trimiterea de trupe cehești ar fi ceva deja practic stabilit.
Ministra apărării, Jana Černochová, a insistat săptămâna aceasta, într-un interviu, că deocamdată nu se vorbește concret despre așa ceva.
Ideea trimiterii de trupe a fost formulată de președintele ceh Pavel chiar în ziua când cehii și slovacii aniversau invazia sovietică din august 1968, când Cehoslovacia a fost ocupată de trupele conduse de Moscova ale Pactului de la Varșovia, cu excepția celor românești, ca răspuns la un program de reforme pentru un comunism „cu față umană”, cunoscut drept „Primăvara de la Praga”.
Rusia se opune cu vehemență desfășurării în Ucraina a oricăror trupe ale alianței NATO, din care face parte și Cehia, și oricum nu este deloc clar deocamdată cum ar putea funcționa o astfel de forță.
Peste Ocean, vicepreședintele SUA, JD Vance, a reiterat miercuri ideea că țara sa nu va trimite „bocanci pe teren”, întrucât e datoria europenilor să supravegheze pacea propriului continent.
Austria neutră ar fi dispusă, dar încă nu știe cum
Aflată în vizită la Chișinău, ministra de externe a Austriei, Beate Meinl-Reisinger, a fost întrebată de Europa Liberă joi, la o conferință de presă, dacă țara ei, neutră, dar puternic înarmată și cu experiență în pacificare, ar putea trimite soldați în Ucraina, în cadrul garanțiilor de securitate.
Subliniind că este prea devreme să se vorbească despre vreo formă concretă de participare, Meinl-Reisinger, membra unui partid liberal de centru-dreapta, a spus că asemenea scenariu este posibil.
„Ce putem spune cu siguranță astăzi este că Austria este pregătită să contribuie și să ofere garanții”, a declarat ea.
Potrivit unui recent sondaj Gallup, doar 42% din austrieci ar fi de acord cu trimiterea de pacificatori în Ucraina, în vreme ce 44% ar fi împotrivă, iar 14% nu au o opinie fermă.
Opoziția cea mai mare (66%) este din partea suporterilor partidului naționalist FPÖ, care a câștigat în premieră ultimele alegeri din Austria, dar nu a reușit să formeze guvernul, grație mobilizării forțelor democratice.
Amintiri istorice și probleme economice în Germania
În cei peste trei ani de la invadarea Ucrainei de către ruși, Germania a renunțat treptat la multe din reținerile ei motivate istoric față de implicarea militară în Europa, dar ideea trimiterii de soldați la o eventuală linie de armistițiu ruso-ucraineană tot rămâne problematică.
Cancelarul Friedrich Merz s-a arătat deschis față de participarea Germaniei la o eventuală misiune de menținere a păcii, subliniind însă că o astfel de decizie ar necesita coordonarea cu partenerii europeni și cu propria coaliție, scrie Reuters.
El a menționat, de asemenea, că orice desfășurare de trupe ar necesita probabil un vot al Bundestagului - o provocare pentru un cancelar a cărui numire a fost votată abia la a doua încercare.
Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a acuzat conservatorii lui Merz că fac agitație pentru război, calificând ideea trimiterii de trupe drept „periculoasă și iresponsabilă”.
Chiar și ministrul de externe al lui Merz, Johann Wadephul, a avertizat că trimiterea de trupe în Ucraina „ne-ar copleși, probabil”.
În Germania, notează Reuters, există o neliniște specială cu privire la trimiterea de trupe în străinătate, având în vedere trecutul nazist al țării și misiunile recente din Afganistan și Mali, considerate de mulți un eșec. Există, de asemenea, o reacție negativă față de perspectiva cheltuirii a miliarde de euro pentru ajutor militar pentru Ucraina, în contextul în care economia Germaniei se află în dificultate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
