Un miliard de lei, pe apa sâmbetei. De ce se scufundă Apă-Canal Chișinău?  

Europa Liberă a studiat zeci de rapoarte financiare și de audit ale Apă-Canal Chișinău (ACC) din ultimii 7 ani, pentru a vedea cum a ajuns întreprinderea municipală într-o situație financiară precară.

Din 2018 până în 2021, datoriile istorice ale ACC s-au majorat de la 221 la 575 milioane de lei. O mare parte dintre ele sunt datorii față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) care depășeau 512 milioane de lei în 2021, cu toate că, în 4 ani, ACC a cheltuit peste 160 de milioane de lei pentru rambursarea creditelor către aceste bănci și pentru dobânzi.

Fosta directoare a ACC, Irina Gutnic, recunoaște că anume aceste împrumuturi, contractate în 2013, au adus întreprinderea într-o situație financiară dificilă. Anul trecut, ea spunea că „asemenea credite ar trebui să fie încheiate la nivel de Guvern sau, cel puțin, la nivel de municipalitate”, și nu de întreprindere. Or, condițiile impuse de bănci nu puteau fi respectate din start de ACC. În primul rând, din cauza că una dintre condiții ține de ajustarea tarifului, dar nu poate fi îndeplinită atâta timp cât cheltuielile din aceste credite nu sunt justificate față de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Principalul motiv din care aceste cheltuieli nu pot fi justificate constă în faptul că multe proiecte investiționale încă nu au fost date în exploatare, au explicat, într-o discuție cu Europa Liberă, mai mulți foști membri ai consiliului de administrare al ACC.

ACC a împrumutat de la BERD și BEI 56 milioane de euro sau peste un miliard de lei. Din acești bani, întreprinderea urma să doteze echipele de intervenție cu echipamente moderne, ceea ce ar fi ajutat la detectarea și lichidarea rapidă a scurgerilor, și să-și modernizeze rețelele.

Un kilometru de țeavă, construit în 5 ani

În prezent, ACC utilizează pentru serviciile de furnizare de alimentare cu apă și de canalizare peste 6.000 de km de țevi. Din ele doar 3.054 km de rețele (50,1%) sunt înregistrate și se află în evidența contabilă a întreprinderii, pe când 3.041 km (49,9%) sunt exploatate de ACC fără a fi stabiliți cu certitudine proprietarii acestor țevi. Asta înseamnă că cheltuielile pentru întreținerea lor nu pot fi justificate de ACC și incluse de ANRE în tarif, ceea ce ACC își dorește din toamna anului trecut.

Conform rapoartelor ACC, din 2016 până în 2021, întreprinderea a reușit să reabiliteze doar 154 de km de țevi din rețelele sale, ceea ce constituie 2,53% din lungimea totală a țevilor, pe care le are în gestiune sau 5,04% din acele rețele cheltuielile pentru gestiunea cărora pot fi incluse în tarif.

În ultimii 5 ani, lungimea totală a rețelelor de apă (aflate la evidența ACC) a crescut cu doar 1 km, de la 1.936 km în 2017 la 1.937 km în 2021. Lungimea rețelelor de canalizare, în acești 5 ani, a scăzut cu 4 km, de la 1.120 km în 2017 la 1.116 km în 2021.

Totodată, doar în 2 ani (2017-2018), numărul avariilor și cazurilor de scurgere din rețelele de apă și canalizare a ajuns la 46.692.

ACC nu mai include aceste date în rapoartele sale din următorii ani, însă dacă ar fi să comparăm numărul clienților deserviți de întreprindere și numărul scurgerilor/avariilor, ar reieși că fiecare al patrulea client al ACC se confruntă cu astfel de probleme.

Cea mai lungă scurgere, 5 luni

De-a lungul anilor, avariile și scurgerile au dat bătăi de cap nu doar consumatorilor, dar și întreprinderii. Din 2017 până în 2021, ACC a ratat venituri de peste 1,1 miliarde de lei din cauza pierderilor din rețelele sale.

În acești 5 ani, întreprinderea a captat din râul Nistru peste 340 de milioane de metri cubi de apă, din care 225 milioane au fost furnizate clienților. În medie, în fiecare an, ACC pierde, din cauza scurgerilor de apă și a consumului tehnologic, în jur de 34% din volumul total de apă captat.

Registrul de evidență a avariilor al ACC arată că, în 2021, timpul mediu de scurgere a apei din rețeaua publică în rezultatul avariilor a fost de 18,3 ore, pe când, conform normelor ANRE, acesta n-ar trebui să depășească 4 ore.

Trei din cele mai îndelungate scurgeri din 2021 însumează 324 de zile. Cea mai lungă scurgere, de pe strada Mihail Lermontov, a început în noiembrie 2020 și a fost lichidată în aprilie 2021, adică a durat 156 de zile.

Patru directori, în 4 ani

În ultimii 4 ani, conducerea ACC a fost schimbată de patru ori, însă toți directorii au fost interimari.

Din 2019 până în 2022, funcția de director interimar a fost ocupată de Serghei Popovici, Anatolie Lichii și Irina Gutnic. În toamna anului 2022, primarul capitalei Ion Ceban a numit-o pe Gutnic viceprimar și a numit un nou interimar la ACC – Diana Tacu, care conduce întreprinderea în prezent.

Toate rapoartele de audit publicate pe site-ul întreprinderii arată că datoriile ei „indică un risc sporit” să ajungă „în imposibilitatea de a-și valorifica activele și de a genera noi lichidități”.

Ultimul raport de audit publicat, pentru anul 2021, pune la îndoială capacitatea ACC de a-și continua activitatea.