Promisiunea de sprijin în domeniul energetic face parte din „concluziile” privind extinderea UE adoptate pe 17 decembrie de miniștrii europeni de Externe, reuniți la Bruxelles.
Și liderii europeni se pregătesc să dea Chișinăului asigurări asemănătoare la summit-ul lor de sfârșit de an, de pe 19 decembrie, potrivit unui proiect al declarației finale văzut de Europa Liberă.
Vă ajutăm, dar trebuie să munciți și voi
Aceste știri de la Bruxelles vin într-un moment în care R. Moldova tocmai a introdus regimul stării de urgență în domeniul energetic și îndeamnă populația să facă economie de curent electric, pe fundalul temerilor legate de oprirea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului.
Până la 80% din consumul de curent electric de pe malul drept al Nistrului este acoperit din achiziții de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), care este controlată de Rusia și autoritățile transnistrene și folosește gaze rusești pentru producerea de electricitate. Tranzitul de gaze rusești către regiunea transnistreană prin Ucraina urmează însă să înceteze de la 1 ianuarie, iar concernul rus de stat Gazprom încă nu a rezervat capacități de transport pe o rută ocolitoare, prin Marea Neagră, Turcia, Bulgaria și România.
UE „salută progresul constant al Moldovei pentru a-și întări securitatea energetică și independența livrărilor”, se spune în declarația miniștrilor europeni de Externe, care continuă: „Moldova trebuie să accelereze în continuare proiectele de infrastructură privind interconectarea electrică pentru a reduce vulnerabilitățile structurale”.
Republica Moldova nu are linii de înaltă tensiune care să o lege direct de România, iar electricitatea pe care o importă periodic de pe piața europeană este livrată prin linii electrice ocolitoare, care trec prin Ucraina, unde infrastructura energetică este bombardată tot mai intens de forțele ruse, dar și prin regiunea transnistreană. Această situație poate duce la apariția unor pene de curent la nivel național, așa cum s-a întâmplat și în toamna lui 2022.
Este în curs construcția unei linii electrice de înaltă tensiune din sudul R. Moldova spre Chișinău, care ar asigura importuri mari din România prin interconectarea Isaccea – Vulcănești. Dar lucrările durează mai mult decât se preconiza, iar linia de 400 kV urmează să fie dată în folosință abia la sfârșitul anului 2025, deși recent, autoritățile au anunțat că au solicitat urgentarea lucrărilor la acest proiect.
Ce mai spun Republicii Moldova concluziile privind extinderea
Reuniunea din 16-17 decembrie a miniștrilor europeni de Externe, la Bruxelles, este prima de când instituțiile europene au o conducere nouă, iar la șefia politicii externe și de securitate a UE se află Kaja Kallas, fosta prim-ministră a Estoniei.
Este, pe de altă parte, ultima asemenea reuniune în perioada de jumătate de an în care președinția rotativă a UE este deținută de Ungaria, o adversară a extinderii cu Ucraina. Ungaria nu se opune însă primirii R. Moldova în UE.
În capitolul consacrat R. Moldova din concluziile lor despre procesul de extindere, miniștrii europeni de externe salută „reziliența” Chișinăului în fața „atacurilor hibride fără precedent” ale Rusiei din perioada alegerilor prezidențiale și referendumului despre aderarea R. Moldova la UE, din octombrie-noiembrie.
Ei anticipează că „interferența malignă” a Rusiei va continua înaintea alegerilor parlamentare din 2025, cerând ca eforturile moldovene de combatere a dezinformării să țină cont de „standardele internaționale privind libertatea de exprimare”.
În legătură cu deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova, care se mai află încă într-o perioadă de „screening”, adică de evaluare a legislației sale de către Comisia Europeană, miniștrii spun că negocierile trebuie să înceapă cu capitolele privind statul de drept și drepturile fundamentale, inclusiv ale minorităților, „cât mai curând posibil, atunci când condițiile sunt îndeplinite”.
Justiția și combaterea corupției reprezintă una dintre cele mai dificile teme din negocierile de aderare ale R. Moldova la UE. Principala reformă în domeniul justiției pusă în practică de guvernarea PAS și președinta Maia Sandu, cunoscută drept vetting, a devenit ținta multor critici în R. Moldova.
Dar miniștrii europeni de Externe spun în concluziile lor că procesul de vetting, sau de verificare a integrității magistraților și procurorilor, trebuie să continue, iar lupta anticorupție trebuie să se concentreze asupra „întăririi instituțiilor relevante”, dar și asupra „anchetelor și condamnărilor, inclusiv în cazuri de corupție de nivel înalt”.
UE a spus Chișinăului cu un an în urmă, în decembrie 2023, că poate începe negocierile de aderare. Startul oficial a fost dat în luna iunie 2024, dar deschiderea primelor capitole de negociere este așteptată la începutul lui 2025, când președinția rotativă a UE revine Poloniei, o susținătoare a extinderii cu R. Moldova și Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
