Cum vrea R. Moldova să-și crească ratingul în topul puterilor militare

În prezent, R. Moldova se clasează pe locul 144 printre cele 145 de state, potrivit Global Firepower. În acest clasament, vecinii Moldovei – România se plasează pe locul 47, iar Ucraina pe 18. Pe măsură ce vor implementa Strategia, autoritățile se așteaptă ca peste zece ani, R. Moldova să-și îmbunătățească poziția în Global Peace Index, de pe locul 63 dintre cele 163 de state, în prezent, pe locul 53 către 2034.

Strategia Națională de Apărare a R. Moldova este documentul de politici în baza căruia se realizează planificarea apărării naționale. Din 2022, R. Moldova nu a avut o asemenea Strategie, ultimul asemenea document fiind pentru perioada 2018-2022.

Documentul, adoptat de Parlament la sfârșitul lunii decembrie (2024), stabilește printre amenințările la adresa securității – Rusia; riscurile formării unui „coridor militar terestru” până la hotarele R. Moldova și trupele ruse ce staționează ilegal în regiunea separatistă transnistreană. Totodată, în Strategie sunt enumerați și partenerii externi pe domeniul apărării – cel puțin 16 state, printre care SUA, Germania și Franța.

Creșterea alocațiilor pentru apărare

R. Moldova vrea să-și asigure un „sistem național [de apărare] robust și modern”, a spus în fața deputaților Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării.

Autorii Strategiei pun accentul pe dezvoltarea armatei prin majorarea graduală a alocațiilor pentru apărare. Acestea ar

urma să atingă 1% din PIB către anul 2030. Pentru asigurarea dezvoltării armatei, 25% din alocațiile bugetare vor fi direcționate pentru „înzestrare și modernizare”, 2% – pentru cercetare și inovare.

Estimările unor experți militari arată că pentru ridicarea standardelor armatei moldovene ar fi nevoie de investiții anuale de 8 miliarde de lei pe o perioadă de până la zece ani.

Pentru 2025, alocațiile bugetare pentru apărare se cifrează la aproape 1,8 mlrd. de lei, însă valoarea acestora poate crește după rectificări de buget. Alocațiile pentru apărare au început să fie majorate după izbucnirea, în 2022, a războiului în Ucraina. În 2024 alocațiile au alcătuit 1,96 mlrd. de lei; în 2023 – 1,65 mlrd. de lei; câte 900 mil. de lei – în 2021 și 2022; 750 mil. de lei – 2020; 730 mil. de lei în 2019; 610 mil. de lei – 2018; 520 mil. de lei în 2013.

Modernizarea armatei moldovene va fi susținută și de parteneri externi, inclusiv prin diverse programe militare. Autoritățile își propun să amplifice și parteneriatele militare cu o serie de țări și să realizeze măsuri de integrare în „arhitectura de securitate și apărare a UE.”

Pe de altă parte, potrivit Strategiei, R. Moldova își propune să sporească contribuțiile la asigurarea securității regionale și internaționale, adică pentru misiuni militare internaționale.

Cu „ochii” spre cer

Printre altele, proaspăt adoptata Strategie Națională de Apărare include la „direcțiile de acțiune” dezvoltarea capacităților de supraveghere al spațiului aerian. În prezent, aceasta este una dintre vulnerabilitățile Moldovei în contextul războiului din Ucraina, în situația în care au fost înregistrate mai multe cazuri de violare a spațiului aerian moldovean de

rachetele și dronele lansate de Rusia spre Ucraina. În document se arată că războiul din țara vecină a scos în evidență „importanța critică a dotării Forțelor Armate cu un sistem modern și fiabil de apărare aeriană.” R. Moldova urmează să dezvolte „un sistem integrat de avertizare timpurie”, dar și a unui „sistem integrat de vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, care ar fi capabile „să execute un spectru larg de misiuni.” Pentru dezvoltarea sistemului respectiv, potrivit Strategiei, vor fi atrase atât „investiții naționale”, cât și fonduri oferite de parteneri, inclusiv UE și NATO.

Anterior, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat Europei Libere că în jur de 90% din armamentul și tehnica Armatei Naționale, inclusiv sistemele antiaeriene [unele datând cu 1970], sunt de producție sovietică și nu mai sunt eficiente în condițiile actuale.

În anul 2023, Moldova a cumpărat un radar (GM200) de supraveghere aeriană de ultimă generație, un al doilea urmând să ajungă în Moldova în vara anului 2025.

Experții spun că țara ar avea nevoie de cel puțin trei radare moderne pentru monitorizarea eficientă a spațiului aerian. Pe de altă parte, ex-ministrul Apărării, gen. (r.) Victor Marinuța declara anterior în podcastul Europei Libere „În esență...” că provocarea financiară cea mare pentru R. Moldova e dotarea cu sisteme de rachete sol-aer, în condițiile în care un sistem „Patriot” costă în jur de 1 miliard de dolari, iar o rachetă circa 3 milioane de dolari.

O altă prevedere a documentului este dezvoltarea etapizată a industrie naționale de apărare – inexistentă în prezent – și conectarea la lanțurile valorice ale industriei militare europene.

Strategia nu conține estimări de costuri pentru modernizarea armatei moldovenești în următorii zece ani.

O neutralitate nerecunoscută

Strategia Națională de Apărare abordează și statutul „neutralității permanente” ca „factor cu impact asupra politicii de apărare a statului.” Documentul spune că statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment în dezvoltarea cooperării internaționale în domeniul securității și apărării. Asta chiar dacă, după cum recunoștea ministrul Nosatîi, „prezența ilegală a forțelor militare ruse pe teritoriul R. Moldova pune în dificultate funcționalitatea juridică și recunoașterea internațională a acestui statut.”

Comentatorul politic, Nicolae Negru, afirmă în podcastul Europei Libere „Dincolo de știri” că Strategia „spune anumite lucruri”, dar nu trage „concluziile cuvenite.” Potrivit invitatului podcastului, chiar dacă în document se vorbește despre amenințările dinspre Rusia și rolul important al colaborării R. Moldova cu NATO, autorii au evitat să formuleze că neutralitatea, de fapt, „este un pericol pentru apărarea R. Moldova.” Această Strategie, continuă Negru, nu spune explicit ce face R. Moldova în situația în care ar fi atacată.

Un sistem de apărare subdezvoltat

În prezent, armata moldoveană numără în jur de 6.500 de militari. Raportată la numărul populației, R. Moldova are cea mai mică armată din Europa. Experții susțin că efectivul de soldați și ofițeri trebuie ridicat, în actualele condiții, până la circa 15.000.

După războiul de pe Nistru, malul drept al Nistrului avea o armată cu un efectiv de circa 10.000 de militari. În 1999, autoritățile de la Chișinău au aprobat, în premieră, „structura generală a Armatei Naționale”, fixând un efectiv de 8.500 de militari. Peste doi ani, acesta a fost redus până la 7.200, în 2003 – cu până la 6.800, iar în 2005 – până la 6.500, efectiv menținut numeric și până acum.

Din 1999 și până în prezent, s-a atestat o micșorare generală de circa 8.000 de militari, potrivit documentelor militare deschise. Micșorarea efectivelor s-a produs și pe fondul reformării și demilitarizării Trupelor de Grăniceri [în Poliție de Frontieră], și a Inspectoratului General de Carabinieri. Acest proces s-a produs și din cauza atitudinii și abordărilor autorităților în raport cu armata. În cele din urmă, asta a dus la subdezvoltarea și stagnarea sistemului de apărare al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te