După mai bine de zece ore de târguieli, în zorii zilei de vineri 29 iulie liderii UE au ajuns la un acord în privința migrației, chiar dacă angajamentele în privința pazei frontierelor au rămas vagi.
Acordul final prevede crearea voluntară a unor "centre de control" pentru a tria migranții salvați în marea Mediterană, aceste centre fiind în principiu instalate în afara Europei.
Liderii s-au angajat, de asemenea (încă o dată), să își împartă în comun responsabilitatea pentru migranții salvați în marea Mediterană, o solicitare esențială a noului prim-ministru al Italiei, Giuseppe Conte.
Italia a refuzat recent să primească o serie de ambarcațiuni cu migranți, în ultimele săptămâni, provocând un nou blocaj politic la trei ani după ce Uniunea Europeană s-a confruntat cu cea mai mare criză de migrație din istorie. "Astăzi, Italia nu mai este singură. Suntem mulțumiți", a declarat Conte, un fost profesor de drept, care până de curând era un necunoscut politic.
Conte, al cărui guvern include mișcarea anti-sistem 5 Stele și Lega, formațiunea de extrema dreaptă din nord, refuzase anterior să aprobe concluziile summit-ului privind securitatea și comerțul până când ceilalți lideri se vor fi angajat să ajute Italia să gestioneze fluxului migrației.
Ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, al cărui partid de partid din extrema dreaptă a organizat o campanie pentru a respinge migranții care fug din Africa și care vrea să-i expulzeze pe cei aflați deja în Italia, a salutat acordul, spunând că Italia a obținut 70% din ceea ce căuta.
Italia este de ani de zile principalul punct de intrare în Europa pentru migranții africani care doresc să riște voiajul periculos peste Mediterana și să caute o nouă viață în UE. În cadrul acordului, statele membre ale UE vor crea o serie de "centre de control" pe propriul teritoriu pentru a tria migranții salvați în largul mării.
Migranții considerați eligibili pentru protecție internațională ar fi distribuiți între statele membre care se oferă în mod voluntar să îi primească.
De asemenea, UE va căuta să înființeze centre de triere a migranților în afara Europei - cel mai probabil în Africa de Nord și în Balcani - prin acorduri cu țările de acolo.
Summit-ul a avut loc într-o atmosferă de criză politică, iar cancelarul german Angela Merkel, sub presiune politică intensă acasă, a adoptat o poziție fermă privind migrația.
Într-o declarație finală încărcată de un limbaj confuz și concepută pentru a satisface opiniile divergente, liderii au convenit să restrângă mișcările migranților în Europa, dar au spus limpede că angajamentele statelor membre vor fi luate "în mod voluntar”.
Ei au convenit, de asemenea, să majoreze finanțarea pentru Turcia, Maroc și alte state din Africa de Nord pentru a preveni migrația către Europa.
Diplomații au descris o întâlnire extrem de tensionată, cu grupuri mici de lideri care au tot discutat în culise într-o încercare disperată de a sparge blocajul și de a evita umilința de a se întoarce acasă fără un acord.
Mai puțin de 45.000 de migranți au ajuns în Uniunea Europeană în acest an, o scădere majoră față de 2015, când multe mii intrau zilnic. Fostele țări comuniste din Europa de Est, în special guvernele autoritare din Ungaria și Polonia, se opun însă cu totul planului, chiar dacă au semnat.
În sfârșit, să mai spunem că problema Brexitului a fost lăsată în marginea acestui summit. Și acolo s-a pierdut speranța că un progres major ar putea fi înregistrat rapid.
