Limba ucraineană versus limba rusă. Deosebirile și asemănările văzute de lingviști români

Pe 24 februarie, Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina sub pretextul unei „operațiuni militare speciale”, pentru „denazificarea” Ucrainei și cu „scopul de a proteja persoanele care au fost hărțuite și supuse genocidului de către regimul de la Kiev”, în ultimii opt ani de când Rusia a anexat Crimeea.

Liderul de la Kremlin a spus atunci că Ucraina este de fapt o creație a lui Vladimir Lenin, anulându-i astfel identitatea. În declarațiile lui din luna martie, Putin cerea ca limba rusă să beneficieze de protecţie în Ucraina, ca o condiție în negocierile de pace. Un motiv invocat de Kremlin este că locuitorii din Ucraina sunt vorbitori de limba rusă, motiv pentru care trebuie „eliberați de naziști”.

De fapt, Vladimir Putin este influențat de filosofi ruși din secolele trecute, ale căror doctrine privind o singură Rusie și anihilarea identității Ucrainei au fost preluate de ideologii de la Kremlin.

Într-un editorial din 3 aprilie publicat de agenția rusă de presă, RIA Novosti, politologul și filosoful rus Timofei Sergheițev făcea apel la anihilarea așa-numiților „naziști pasivi” și la anihilarea „artificialei” identități ucrainene, identitate de care ține inclusiv limba ucraineană.

De unde provin diferențele dintre limba ucraineană și limba rusă

Lingviștii români specializați în limbi slave consultați de Europa Liberă România arată că limba ucraineană se aseamănă în proporție de 60% cu limba rusă și explică în ce constau deosebirile între cele două limbi.

Aliona Bivolaru, lector universitar la Departamentul de Filologie Rusă și Slavă de la Universitatea din București, predă de mulți ani un curs de structură a limbii ucrainene.

„De când s-au format, aceste două limbi au fost separate. Ucrainenii au fost mai multe triburi care s-au unit și au format un cu totul alt dialect, care ulterior a devenit o limbă literară din secolul XVIII, la fel ca și limba română. Ucraineana și rusa au un substrat slav comun, ele fac parte din ramura limbilor slave de Est”, arată Aliona Bivolaru.

Lectorul universitar explică de ce ucrainenii sunt în prezent bilingvi: secole la rând au fost ocupați – jumătate din Ucraina actuală a fost sub Imperiul Rus, iar cealaltă jumătate a fost sub Polonia până la Războiul Ruso-Turc. Ulterior, tot teritoriul ucrainean a fost sub Imperiul Rus, după care a fost perioada sovietică, în care se considera că doar rusa este „limba intelectualilor”.

„Ucrainenii sunt bilingvi pentru că au fost secole de-a rândul sub ocupație rusă. Un ucrainean înțelege un rus din cauza faptului că au fost sub ruși secole de-a rândul, dar un rus nu înțelege limba vorbită de un ucrainean decât în proporție de 50%”, arată Aliona Bivolaru.

Lectorul universitar mai arată că a existat o perioadă scurtă, din 1923 până în 1933, când în limba ucraineană era limba oficială în Republica Socialistă Ucraineană, atunci când a fost introdusă în școli, presă și în cultură.

În anii 1930, sub Iosif Stalin, au început represaliile asupra limbii ucrainene și a intelectualilor care erau considerați „naționaliști”.

Aliona Bivolaru susține că printre lingviști sunt păreri împărțite cu privire la proporția în care cele două limbi se aseamănă.

„Unii lingviști spun că există o asemănare între rusă și ucraineană de până la 65%. Alții spun că asemănarea ar fi doar de 30%. Ceea ce știm cu siguranță este că triburile slave au locuit pe acele teritorii în selocul V-VI. În secolul IX s-a format primul stat slav numit Rusia Kieveană, cu capitala la Kiev. Atunci a avut loc creștinarea slavilor, care erau păgâni. Acest stat i-a unificat din punct de vedere statal, dar nu din punct de vedere lingvistic. Ei vorbeau în continuare dialectele lor slave. Din Rusia kieveană avem primele mărturii literare scrise într-o slavonă veche”, mai spune Aliona Bivolaru.

Ucraineana are multe cuvinte comune cu limba poloneză

Nativă în limba ucraineană, Aliona Bivolaru și-a făcut lucrarea de licență cu tema „Tendințe în lexicul limbii ucrainene actuale”, în care descrie și momentele în care ucraineana a încercat să se desprindă de limba rusă.

Lectorul universitar arată că limba ucraineană are un fond comun cu limba poloneză și cu lituaniana din timpul când a fost sub influența marelui cnezat lituaniano-polonez în secolul XIV.

„În această perioadă, limba ucraineană era vorbită alături de lituaniană și de poloneză. De aici vin multe cuvinte comune cu poloneza. Un moment important este cel din timpul hatmanatului, când într-un vid de putere pe stepa ucraineană, oamenii care voiau libertate au format un stat militar - Siciul Zaporojean - dincolo de pragurile Niprului, independent atât de influența poloneză, cât și de cea rusească. Prima constituție a fost scrisă aici - cea a lui Filip Orlik. Ei se numeau fie rusini, fie ucraineni”, a mai explicat Aliona Bivolaru.

Ucraineana de astăzi a păstrat multe cuvinte din limba veche, ceea ce face ca unele cuvinte să fie total diferite în rusă și ucraineană. De exemplu, numele lunilor anului sunt diferite. Dacă ianuarie e „sichen” în ucraineană, în rusă este „yanvar”.

În privința gramaticii, cele două limbi au aceleași genuri și conjugări, dar forma exactă a cuvintelor e diferită de multe ori. De asemenea, există și „prieteni falși”: dacă în ucraineană „chas” înseamnă timp, în rusă „chas” înseamnă oră.

Antoaneta Olteanu: ucraineana a păstrat formele populare ale cuvintelor

Traducătoare și etnoloagă, Antoaneta Olteanu este profesoară de limba rusă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și a tradus zeci de cărți din limba rusă. În același timp, a fost de foarte multe ori în Ucraina, unde a realizat că înțelege limba vorbită de localnici.

„Eu, care știu limba rusă, înțeleg foarte bine ucraineană. Mi-am dat seama de acest lucru când am fost în Ucraina și am auzit oamenii în autobuz, pe stradă. Asta pentru că eu înțeleg și limba poloneză, am fost de multe ori în Polonia. Și am avut surpriza că, dacă înțelegi poloneza, înțelegi și ucraineana la perfecție. Asta pentru că parte vine din rusă, parte vine din ce știam din poloneză, plus cuvintele din fondul rus vechi”, a spus Antoaneta Olteanu.

Profesoara spune că începând din secolul XVI, putem vorbi de o limbă ucraineană, însă ucraineana e de fapt dialectul vechi.

„Când a început să se formeze limba literară ucraineană, ei au păstrat formele populare, tradiționale, dialectale. Și în numele lunilor se poate vedea acest lucru. Sunt cuvinte care au sens diferit. Cum este „chas” care în ucraineană înseamnă timp, în rusă înseamnă oră. Dar „chas” înseamnă timp și în polonă. În limba rusă unele sensuri ale cuvintelor a fost limitat. Ucrainenii au păstrat formele vechi, dialectale”, a explicat Antoaneta Olteanu.

„Diferența între dialecte poate să fie foarte mare. Un tânăr orășean rus probabil că nu înțelege tot în limba ucraineană, dar dacă e un rus la a doua generație, de la țară, înțelege cu siguranță. Este vorba de acele dialectisme, care în mediul rural rusesc există și se folosesc ca în ucraineana literară”, continuă Antoaneta Olteanu.

Diferențele fonetice dintre ucraineană și rusă

Profesoara arată că rusa, bielorusa și ucraineana se trag toate dintr-un fond lingvistic comun vechi, cele trei popoare s-au despărțit când au început să ocupe teritoriile, moment în care au început să apară niște diferențieri lingvistice mai accentuate.

„Majoritatea diferențelor sunt fonetice. De exemplu, în ucraineană nu există semnul î, care e sub forma de y, dar există sunetul î. La nivel fonetic, au aceleași sunete. Folosesc același alfabet chirilic, dar cu unele diferențe. Ucrainenii fac niște inversiuni între grafemele clasice și forma pronunțată”, a mai explicat Antoaneta Olteanu.

Profesoara Antoaneta Olteanu spune că, în opinia ei, situația dintre limba ucraineană și limba rusă este la fel cu situația dintre limba română și limba vorbită în Republica Moldova.

„Dacă afirmăm că limba ucraineană este o limbă nou - nouță este exact ceea ce afirmă rușii cu limba moldovenească, că este o limbă distinctă de limba română. Ori, noi spunem că moldoveneasca e un fel de dialect al limbii române, cu mai multe rusisme care o impactează în diverse forme”, consideră Antoaneta Olteanu.

Profesoara spune că în limba ucraineană au fost păstrate multe dintre formele populare ale cuvintelor.

„Și în rusa dialectală întâlnim formele respective. Dar în rusa literară au renunțat la multe forme populare și au băgat forme neologice. Pentru o formă literară, rușii au preferat și multe forme bisericești, în timp ce ucrainenii nu au păstrat așa ceva. Ei au mers pe formele populare la care s-au adăugat împrumuturi venite din polonă”, a spus Antoaneta Olteanu.

Articol preluat de la Europa Liberă România.