Comentând faptul că Congresul SUA a refuzat, până acum, acordarea unui ajutor suplimentar de miliarde de dolari pentru Ucraina, Dmitro Kuleba a spus într-un interviu difuzat de CNN pe 3 ianuarie: „Nu avem un plan B. Suntem încrezători în planul A.”
El a precizat că orice fel de ajutor, militar sau de altă natură, reprezintă „o investiție" în securitatea transatlantică: „Ucraina va lupta întotdeauna ajutându-se de resursele pe care le primește. Și-apoi, ajutorul dat Ucrainei nu este un act de caritate. Este o investiție în protecția NATO și pentru protejarea bunăstării poporului american.”
Muniție pentru doar câteva atacuri
Declarațiile lui Kuleba au coincis cu avertismentul lansat de comandantul Forțelor Ucrainene Reunite, Serhi Naiev, referitor la capacitatea Ucrainei de a se opune pe viitor atacurilor rusești. Naiev a spus, referindu-se la devastatoarele bombardamente rusești care au lovit orașele ucrainene în ultimele câteva zile, provocând zeci de morți și răniți, că nu va trece mult până ce resursele militare antiaeriene se vor epuiza, astfel că Ucrainei îi va fi greu să mai opună rezistență la astfel de atacuri.
„La ora actuală, sistemele portabile pentru grupuri mobile de apărare aeriană mai au muniție doar pentru a rezista la câteva atacuri puternice", a declarat Nayev pentru AFP.
Pe 29 decembrie și, din nou, pe 2 ianuarie Rusia a atacat Ucraina cu diverse tipuri de rachete (inclusiv hipersonice) și cu drone, provocând moartea a peste 40 de persoane și rănirea altor zeci.
O Rusie tot mai agresivă
Președintele SUA, Joe Biden, a spus de mai multe ori că pentru securitatea SUA și a Occidentului față de o Rusie tot mai agresivă, este esențială continuarea ajutorului acordat Ucrainei .
Departamentul de Stat a negat pe 3 ianuarie informațiile care sugerează că Washingtonul și oficialii europeni ar dori ca Kievul să adopte o nouă strategie, axată mai degrabă pe negocieri de pace decât pe victoria totală pe care a promis-o președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Presiunea a crescut după ce relațiile dintre comandantul forțelor ucrainene, generalul Valeri Zalujni, și președintele Volodimir Zelenski, păreau să se fi răcit. Zalujni a scris un articol pentru The Economist pe 1 noiembrie în care spunea că războiul a intrat în impas din cauza „nivelul tehnologiei” de care dispune Ucraina.
Zelenski a răspuns: „Nu ne putem permite niciun impas”, ceea ce i-a făcut pe mulți comentatori și politicieni că vorbească despre o ruptură tot mai mare între președinte și generalii săi.
Unii lideri europeni au promis că vor mări ajutorul acordat Ucrainei, dar blocajul politic american și războiul din Gaza dintre Israel și Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și UE, păreau să indice o schimbare a priorităților.
În declarațiile sale pentru CNN, ministrul de externe Kuleba a respins ideea că Ucraina se luptă să atragă mai multă atenție decât conflictul israelian din Gaza, precizând: „Orice război este o tragedie prin definiție, indiferent unde are loc”.
Oficialul ucrainean a afirmat că, e drept, atenția jurnaliștilor pare să se concentreze pe conflictul din Gaza, dar că oficialii și partenerii de negocieri acordă Ucrainei toată atenția. „Din câte înțelegem noi, aici, la Kiev, dezbaterea de la Washington este centrată pe problema internă a frontierei Statelor Unite. Înțelegem, așadar, că sprijinul acordat Ucrainei ca atare nu este pus la îndoială", a adăugat Kuleba.
El a mai spus că atacurile rusești cu rachete și drone din ultimele zile și efectele lor devastatoare sunt un semnal de alarmă „că în această parte a lumii se petrec fapte fără precedent, că acest război continuă și că Ucraina ar trebui să primească ajutor cât mai curând posibil".