Primul este liberalizarea comercială totală, cunoscută sub numele de Măsuri Autonome de Comerț (ATM), pe care Bruxellesul le-a acordat Ucrainei după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Al doilea este sistemul obișnuit de tarife din cadrul acordului de asociere UE-Ucraina, care a reintrat în vigoare pe 5 iunie, după expirarea ATM-urilor.
Acest sistem tarifar obișnuit — parte a acordului de asociere existent din 2016 — nu a fost la fel de avantajos pentru Ucraina ca ATM-urile temporare.
Kievul a susținut că revenirea completă la acordul de asociere ar putea costa țara 3 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) anual și ar putea reduce produsul intern brut cu 1%, cu excepția cazului în care sunt oferite condiții mai preferențiale.
Detaliile finale ale acordului preliminar încheiat pe 30 iunie între Kiev și Bruxelles încă trebuie clarificate și nu toate cifrele au fost publicate, astfel că este dificil de calculat cât de benefic va fi pentru sectorul agricol ucrainean.
Statele „de pe linia frontului”
Un lucru este însă evident: Bruxellesul a negociat noul document având în vedere fermierii din UE — în special pe cei din așa-numitele state de pe linia frontului din apropierea Ucrainei, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.
Fermierii din aceste țări au blocat pe parcursul anilor 2023 și 2024 granițele cu Ucraina în semn de protest, susținând că produsele agricole ucrainene, mai ieftine, inundau piețele locale și creau o concurență neloială.
Ca răspuns la proteste, Comisia Europeană a introdus măsuri de salvgardare pentru a limita importurile anumitor produse odată ce acestea atingeau praguri stabilite — o „frână” care a fost activată de mai multe ori în ultima vreme.
Măsurile de salvgardare vor face parte și din noul acord, iar, potrivit noilor reguli, statele membre UE în mod individual vor putea acum să ridice obiecții cu privire la nereguli comerciale naționale. Acordul anterior obliga statele să acționeze ca un grup regional.
O altă cerință-cheie din partea statelor de pe linia frontului, pe care Comisia a acceptat-o, este ca Ucraina să se alinieze treptat, până în 2028, la standardele UE privind măsurile sanitare, bunăstarea animalelor și utilizarea pesticidelor.
Această cerință este legată de statutul Ucrainei de țară candidată UE, deoarece conformitatea deplină cu regulile Uniunii Europene este esențială pentru obținerea statutului de membru.
Problema ce ar putea apărea ține de faptul că Ucraina are șanse mici să devină membră a UE atât de repede, iar costurile adaptării la noile cerințe vor fi suportate, în final, de fermierii ucraineni. În acest sens, produsele lor riscă să devină mai scumpe și, posibil, mai puțin atractive pe piețele globale — care reprezintă o sursă majoră de venit pentru țară.
Uniunea Europeană s-a angajat să ajute exportatorii ucraineni să ajungă pe piețele lor tradiționale din afara Europei, urmărind să permită tranzitul bunurilor agricole ucrainene pe teritoriul său fără ca acestea să fie vândute local. Totuși, în lipsa unor angajamente concrete din partea Bruxellesului, nu este clar cum va fi realizat acest lucru.
Concesii pentru Kiev
Așadar, ce a obținut Ucraina din acest acord?
Pentru unele produse considerate sensibile pentru fermierii europeni — precum zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea — Kievul a reușit să obțină cote de export mai mari decât cele prevăzute în acordul de asociere original. Notabil, cotele pentru ouă, zahăr și miere aproape că s-au mărit de cinci ori, iar cele pentru produse importante cum sunt carnea de pasăre și porumbul aproape s-au dublat.
Deși acest lucru nu înseamnă o liberalizare completă a comerțului, Ucraina va putea cel puțin să exporte mai mult pe piața UE decât în 2021. În plus, Ucraina a obținut comerț liber total pentru anumite produse, inclusiv ciuperci, suc de struguri, produse lactate procesate, iaurturi și chefir.
Pe de altă parte, pentru Ucraina, cotele pentru majoritatea produselor din carne — inclusiv vită, porc și miel — rămân neschimbate față de acordul de asociere din 2016, ceea ce reflectă un alt succes pentru fermierii UE îngrijorați de o competiție excesivă în acest sector.
Un acord final, care urmează să fie prezentat statelor membre ale UE în următoarele săptămâni, va avea nevoie de aprobarea unei majorități calificate — adică 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația totală a UE. Deși majoritatea oficialilor de la Bruxelles cred că acest prag este realizabil, grupurile de lobby ale fermierilor ar putea totuși să exercite presiuni asupra unor state membre pentru a obține un acord mai favorabil producătorilor agricoli din UE.
Pentru Ucraina, este o ușurare că măsurile din acordul de asociere aflate în vigoare par a fi pe cale să fie ridicate, însă este clar că aceste negocieri reflectă o atitudine mai dură a UE față de Kiev.
Negocierile pentru acest acord au fost puse în așteptare în timpul președinției ungare a Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2024, din cauza reticenței Budapestei de a fi percepută ca sprijinind Ucraina.
Între timp, președinția poloneză din primele șase luni ale acestui an a cerut Comisiei Europene să amâne negocierile până după alegerile prezidențiale din Polonia, din 1 iunie. Ambii candidați principali s-au angajat, în campaniile lor, să protejeze fermierii locali.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
