„Ucraina: Curiosul caz în care aderarea la NATO a părut negociabilă, preț de o noapte” - este titlul articolului publicat de Alina Mărculescu-Matiș pe site-ul panorama – aproape singurul comentariu despre afirmațiile controversate ale ambasadorului ucrainean la Londra.
Vadim Pristaiko a declarat într-un interviu pentru presa britanică că da, Ucraina ar putea eventual renunța la ideea aderării la Alianța Nord-Atlantică dacă asta ar elimina riscul unei invazii din partea Rusiei. Diplomatul – dintre cei mai experimentați ai Kievului, a fost ministru de Externe, ambasador la NATO și în Canada – nu a reformulat, ci doar a „nuanțat” a doua zi, fiind combătut însă de șeful statului ucrainean și de ministrul de externe. „Ceea ce pentru unii a fost o gafă corectată agresiv a doua zi, pentru alții poate fi un semn de îngrijorare că frontul unit din Ucraina are fisuri în fața presiunilor rusești care să poată fi folosite de Rusia prin tehnici de război hibrid”, arată Alina Matiș.
De astăzi, nu mai există nicio îndoială că Uniunea Europeană poate să suspende alocarea banilor europeni
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat azi asupra celei mai așteptate și istorice hotărâri din construcția europeană”, scrie pe contributors.ro Alin Orgoan. Decizia a prilejuit și prima transmisiune în direct de la o ședință de judecată a Curții. E vorba, scrie juristul-autor - de „încununarea unei munci de lungă durată a Parlamentului european, care a dorit să condiționeze banii europeni de respectarea statului de drept. „De astăzi, nu mai există nicio îndoială că Uniunea Europeană poate să suspende alocarea banilor europeni” dacă țările nu respectă statul de drept, cu precădere independența justiției. „Este un mesaj puternic (...) (cum că) UE nu este un bancomat, fondurile vin dacă valorile europene sunt respectate”, scrie Orgoan. Regulamentul de aplicare a sancțiunilor este în vigoare încă din ianuarie anul trecut, dar aplicare a fost suspendată din pricina acțiunii deschise de primele două țări vizate de sancțiuni, Polonia și Ungaria. Decizia de azi Curții de Justiție Europene poate avea consecințe nu doar economice, ci și politice în cazul în care, de pildă, s-ar decide aplicarea sancțiunilor înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria din această primăvară.
Politologul Cristian Pîrvulescu face o analiză echilibrată asupra ascensiunii Alianței pentru Unirea Românilor într-un interviu acordat Magdei Grădinaru la spotmedia.ro. Sondajele de opinie indică o tendință în creștere de aderare la „linia naționalistă”, a „valorilor tradiționale”. Pîrvulescu atrage însă atenția că ele sunt „instrumente de cercetare descoperite acum 90 de ani, puse în aplicare într-o altă lume și care astăzi se dovedesc din ce în ce mai șubrede”. Funcționau bine „atunci când radioul și cinematograful influențau opinia publică, (dar) deja apariția televizorului a busculat oarecum situația, iar apariția Internetului și a rețelelor sociale (…) a schimbat radical totul”. Altfel spus, românii nu sunt atât de „fascizați” cum ar rezulta din procente, cum nu au fost nici așa de antiliberali în anii nouăzeci, de vreme ce curând după au votat pentru aderarea la NATO și apoi la Uniunea Europeană. Problema cu AUR ține mai degrabă de o bătălie culturală : e vorba de o construcție politică gândită deliberat pe modelul Legiunii Arhanghelului Mihail, din perioada interbelică, iar partidele cu tradiție de guvernare nu fac nimic, pentru că, de fapt, aderă la aceleași idei, crede Pîrvulescu. „Ceea ce este dezastruos și dezarmant, spune politologul, (…)este că România devine o pradă ușoară(…)pentru extremismul inspirat atât de Rusia, cât și de dreapta alternativă din America”.
