TVA în HoReCa: furia taxatoare și contraproductivă a statului

TVA în sectorul hotelier, al restaurantelor și în turism este o prerogativă națională în țările Uniunii Europene, iar o încercare de reglementare din partea Comisiei UE ar fi văzută ca un asalt împotriva identității naționale. Cam așa cum s-a întâmplat atunci când comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș a propus să fie reglementat felul în care uleiul de măsline este prezentat pe mese în restaurante, și anume: doar în sticle cu eticheta ușor de verificat, iar nu în recipiente anonime.

În fața indignării generale, Comisia și-a retras repede propunerea de directivă, care, pe deasupra, ar fi fost una din acelea care fac deliciul eurofobilor și al partizanilor Brexit.

TVA în HoReCa diferă enorm de la o țară la alta. Pentru a da un singur exemplu de diferențe între două țări vecine și cu legislații altminteri similare, în Belgia TVA în acest sector e de 21%, pe când în Franța doar de 6%.

Tot 6% este TVA pe restaurante și sectorul turismului și în Olanda, iar în Luxembourg taxa e de 3%, cea mai coborâtă din Europa.

Partizanii unei taxe TVA coborâte în sectorul respectiv sunt evident, în primul rând, cei care lucrează în turism, hoteluri și restaurante, dar și clienții înșiși. Pentru stat, principalul argument convingător ar fi acela că prin coborârea taxelor ar coborî nu doar și prețurile pentru client, sporind turismul și afluența, dar s-ar crea locuri de muncă suplimentare, reducând nevoia larg răspândită în sector a muncii la negru.

Reducând munca la negru și creând posturi noi, asta reduce desigur și povara asupra statului, făcând să scadă șomajul oficial.

Statul rămâne însă reticent, încă o dată - în Belgia, de pildă, unde acea TVA e de 21%. Asta pentru că experiențele și simulările au arătat că cel puțin într-un prim timp scăderea TVA nu duce nici la avantaje pentru client și nici nu reduce munca la negru. Scad, în schimb, câștigurile statului.

Se ajunge astfel la o permanentă luptă de guerillă a sectorului HoReCa cu fiscul. În Belgia, statul taxator a mers și mai departe și a introdus un dispozitiv obligatoriu pentru restaurante, baruri și cafenele. Este vorba de ceea ce se numește o „cutie neagră“, ca la avioane. O cutie care măsoară și reține tot. Este un dispozitiv electronic informatizat, conectat în permanență la casa de plată a restaurantului sau cafenelei, dar conectat în același timp și la o bază de date națională accesibilă în permanență fiscului.

Practic nicio plată nu mai e posibilă fără ca ea să fie înregistrată definitiv într-un registru electronic. Asta înseamnă că simpla deschidere inutilă a sertarului casei, cel în care se țin bancnotele și mărunțișul și care, prin închidere, poate imprima un bon, un tichet, asta înseamnă și că simpla deschidere inutilă a acelui sertar, fără a scoate sau vârî nimic înăuntru, poate să lase o urmă electronică și produce suspiciune la fisc.

Sigur, în multe țări se practică o taxă redusă, relativ coborâtă, pe produsele de primă necesitate, însă majoritatea țărilor nu consideră că restaurantele și turismul se încadrează acolo.

***

Majoritatea parlamentară de la Chişinău a aprobat o serie de ajustări fiscale propuse de Guvern şi convenite cu Fondul Monetar Internațional pentru a face faţă deficitului bugetar. Una din măsuri care a stârnit mai multe discuții, dar şi un val de proteste a celor vizaţi presupune restabilirea cotei de impozitare de 20 la suta a taxei pe valoare adăugată în sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) în locul celei de 10 la sută, pe care guvernarea precedentă a democraților o introdusese pe motiv că a urmărit scoaterea din ilegalitate a rulajelor financiare din acest sector.

Mai mulți patroni de localuri şi hoteluri au reproșat guvernanților că nu le-au cerut părerea înainte de opera majorarea taxei şi că schimbă regulile de joc peste noapte punând în dificultate patronii care şi-au făcut planuri investiționale de durată. Măsura a fost criticată şi de fosta guvernare democrată, acum în opoziţie, deoarece va zadarnici creșterea înregistrată grație slăbirii presiunii fiscale. Replica ministrei finanţelor Natalia Gavriliţa nu s-a lăsat așteptată – țintele anunțate de guvernarea precedenta nu au fost atinse.

„Până la 1 octombrie 2018 au fost şi cote mărite la impozitul pe venit, la contribuţii sociale şi cota standard TVA şi aveam o dezvoltare a acestei industrii şi fără aceste scutiri. Acest cadou electoral acordat în același timp cu amnistia fiscală a fost un motiv pentru înghețarea programului cu FMI şi de aceea a fost o condiţie pentru restabilirea relațiilor în cadrul programului.”

Ideea că FMI a impus această taxă de 20 la sută, care firește pare să convină guvernului, şi care a fost pe larg preluată şi de reprezentanții sectorului HoReCA, a fost criticată de fostul preşedinte al Parlamentului democratul Andrian Candu. El a amintit că Fondul Monetar vine cu recomandări privind reducerea cheltuielilor bugetare, iar decizia o ia Guvernul.

„Cu regret, v-aţi grăbit să croiți pur şi simplu că vreţi să demonstraţi cuiva, FMI în cazul de faţă, că puteți să îndepliniți nişte condiţii, dar fără să țineți la interesul ţării şi a cetăţenilor. Din acest punct de vedere, luaţi lecții, în semnul bun al cuvântului, şi de la precedentele guverne care au ştiut să spună „nu” când a trebuit.”

Una din componentele coaliţiei de guvernare - PSRM – a fost iniţial reticentă la ajustarea cotei TVA în sectorul hoteluri, restaurante, cafenele şi votarea altor măsuri fiscale. Socialiştii au votat măsurile cu condiţia ca în lunile octombrie, noiembrie, când vor fi discutate politicile bugetar fiscale pentru anul viitor taxele şi impozitele majorate acum să fie renegociate cu FMI.

Guvernul estimează că ajustarea cotei TVA în sectorul HoReCa va genera economii anuale de 50 de milioane de lei. Graba cu care a fost adoptată măsură, în lipsa unor consultări cu cei vizaţi, a fost criticată însă şi de unii economiști, între ei Viorel Pârvu de la Institutul „Viitorul”. El consideră că o astfel de decizie trebuia precedată de o analiză care să arate în ce măsură facilități acordate acestui segment anterior au dus într-adevăr la revenirea în câmpul legal a agenților economici care ocolesc taxele, aşa cum susţin cei care le-au promovat. Numai că executivul, spun susținătorii Guvernului, nu are prea mult timp la dispoziție, deoarece în toamnă va trebui să probeze capacitatea de gestionarea echilibrată a fondurilor publice.