Agenda Națională de Business – o platformă care întrunește 32 de asociații de business și camere de comerț din țară a înaintat mai multe propuneri către Guvern, în speranța că doleanțele mediului de afaceri vor fi auzite și că antreprenorii vor avea parte de un dialog constructiv cu autoritățile. Oamenii de afaceri cer, între altele, o justiție independentă, demonopolizarea piețelor și eliminarea economiei informale. Mai multe despre cerințele businessului, în dialog cu juristul Agendei Naționale de Business, Viorel Pârvan.
Viorel Pârvan: „Businessul se confruntă cu un șir de probleme în activitatea lui, cu lipsa unui dialog eficient între mediul de afaceri și autoritățile publice centrale. Un șir de provocări se referă la protecția drepturilor oamenilor de afaceri care se simt neprotejați în fața atât a autorităților, inspectorilor, cât și a abuzurilor comise, sunt provocări ce se referă la serviciile prestate businessului și guvernarea electronică, care li se tot promite de către autoritățile centrale, sunt obiecții referitoare la profesionalismul și competența funcționarilor publici, care au menirea să ajute businessul, nu să pună bariere și obstacole în activitatea acestora. La fel, businessul vrea mai multă informare și consultare nu doar sancționare pentru orice acțiune minoră, încălcare, care nu aduce niciun prejudiciu să fie sancționat, dar ar trebui îndrumat și ajutat.”
Europa Liberă: Viorel, Dvs. reprezentați Agenda Națională de Business din Moldova, platforma care reprezintă 32 de asociații de business, camere de comerț din țară. Una din propunerile formulate în aceste zile de Agenda Națională de Business către Guvern se referă la crearea funcției de ombudsman în afaceri. De ce este necesară această schimbare? E atât de stringentă problema litigiilor sau rezolvării litigiilor în instanța de judecată?
Viorel Pârvan: „În contextul în care nu funcționează legislația privind transparența în procesul decizional, în contextul în care businessul de multe ori nu este auzit, nu este consultat, se adoptă legi care în loc să ajute încurcă businessului, atunci apare necesitatea unui instrument care ar ajuta businessul să-și apere drepturile. Și iată aici ar veni în ajutor acel ombudsman pentru apărarea drepturilor oamenilor de afaceri. În primul rând, ombudsmanul are un statut special, el are împuternici, competențe speciale prin lege; el poate interveni pe lângă orice autoritate, poate înainta anumite inițiative legislative; el poate veni cu rapoarte despre ce se întâmplă în domeniul sectorului privat în Republica Moldova și ce drepturi sunt încălcate și cum pot fi acestea apărate; el are dreptul de a interveni în orice instanță și chiar de a înainta acțiuni în justiție, de a veni ca parte în proces, de a susține poziția unui agent economic; el poate merge la orice penitenciar pentru a vedea dacă sunt respectate drepturile oamenilor de afaceri. Când vorbim de oameni de afaceri, am în vedere și persoanele, administratori, proprietari de afaceri. Toate acestea ar reprezenta un instrument eficient pentru a-i ajuta să activeze, să-și dezvolte afacerile.”
Europa Liberă: Un recent studiu al Băncii Mondiale, dle Pârvan, constata că justiția nereformată din Republica Moldova practic nu-i lasă pe oamenii de afaceri să-și administreze în voie businessul. Ce consecințe are o asemenea stare de lucruri?
Viorel Pârvan: „În contextul în care vin controale la un agent economic și sunt anumite abuzuri din partea autorităților publice, oamenii de afaceri au soluția de a merge în instanțele de judecată. Și atunci, mergând în instanțe și având o justiție care nu le satisface acea cerință de a-și obține dreptatea în instanță, aceștia sunt dezamăgiți. Aici apar și elemente de corupție, aici apar și preluări de afaceri, se afectează libera concurență și competitivitatea în cazul în care un agent economic prin intermediul instituțiilor poate prelua businessul unui alt agent economic. Justiția și aici are un rol-cheie în a dezvolta un sector privat, în caz contrar afectează foarte mult mediul de business.”
Europa Liberă: Deci sugerați cumva că acum când, iată, autoritățile sunt preocupate de reformarea justiției ar trebui să fie inclusiv cu ochii în patru la modul în care acest capitol este reformat, pentru că oricât de bine ai evolua la cât de repede deschizi o afacere sau la costurile unei afaceri, dacă ne amintim de doing business, dacă nu se schimbă lucrurile în justiție, practic se bate pasul pe loc?
Viorel Pârvan: „Justiția are un rol important în tot acest proces. Într-adevăr, dacă s-au făcut anumite progrese în ceea ce se referă la ușurința de a deschide o afacere, de a desfășura afaceri, atunci în momentul în care un om de afaceri se ciocnește cu o problemă legală, cu o problemă în relațiile cu autoritățile, atunci justiția ar trebui să fie acel factor care să-l ajute pe omul de afaceri. În caz contrar, nu putem vorbi despre o economie puternică, despre oameni de afaceri, de competiții libere în sectorul privat de dezvoltare.”
Europa Liberă: Una din propunerile Agendei Naționale de Business prevede și răspunderea judecătorilor care au admis deposedarea ilegală de proprietăți a oamenilor de afaceri. Credeți că este posibilă o asemenea decizie, pentru că în Republica Moldova judecătorii sunt un fel de vaci sacre, cu greu îmi imaginez că pot răspunde pentru o decizie pe care o iau.
Viorel Pârvan: „Da, aveți dreptate. Într-adevăr este un obiectiv foarte dificil de realizat, dar acest obiectiv a venit din partea oamenilor de afaceri care astfel își exprimă dorința de a sancționa acele acțiuni ilegale din partea atât a reprezentanților din sistemul judiciar, cât și a altor reprezentanți, funcționari publici care i-au deposedat de averi, i-au deposedat de afaceri, i-au impus să plătească anumite amenzi. Respectiv, pentru a face justiție adevărată ar trebui ca persoanele vinovate să poarte răspundere pentru ceea ce au făcut. Cum va fi făcut acest lucru, avem noi capacitate, avem noi dorință politică, avem noi instrumentele necesare? – aceasta deja este altă întrebare, dar oamenii de afaceri își doresc, își doresc să fie echitate în acest sens.”
Europa Liberă: Înseamnă că le-a ajuns cuțitul la os, altfel spus?
Viorel Pârvan: „Da, așa este.”
Europa Liberă: Dle Pârvan, în contextul acestui interviu nu pot trece cu vederea ping-pongul de replici din aceste zile dintre domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), pe de o parte, și Guvernul, pe de altă parte. Deci mă refer la propunerea Guvernului de revenire de la 10 la 20 la sută TVA. Pe de o parte, Guvernul a anunțat că se vede silit să recurgă la mai multe înlesniri și cadouri fiscale acordate de guvernarea precedentă în detrimentul echilibrului bugetar, pe de altă parte, patronii din domeniu, patronii onești din domeniu – ar trebui de precizat – spun că revenirea la 20 la sută TVA le-ar șubrezi afacerile. Cu siguranță ați urmărit acest ping-pong de declarații. Cum se poate depăși impasul și unde vedeți Dvs. că a fost fisura în dialogul dintre mediul de afaceri și Guvern?
Viorel Pârvan: „Vreau doar să punctez două probleme majore, în viziunea mea: acea lipsă de dialog și consultări cu un segment, în cazul de față cu HoReCa. Respectiv acest segment a fost pus în fața faptului împlinit și deja decizia a fost luată, cum justifică guvernarea, sub presiunea și condiționalitățile FMI-ului, dar businessul nici n-a știut despre asta și nici n-a fost consultat. În al doilea rând, pentru a lua o astfel de decizie trebuia inițial de a face o analiză: într-adevăr, măsurile anterioare, acele facilități acordate acestui segment au dus la revenirea pe alb a unor reprezentanți din domeniul respectiv, la anumite progrese sau nu? Și doar în baza unei analize poți să faci anumite concluzii și poți lua decizia de a reveni sau de a merge pe aceeași cale. Noi nu am avut nici una, nici alta și atunci, dacă astăzi este situația domeniului HoReCa, mâine poate fi un alt sector și atunci asta este probabil și prioritatea numărul 1 pe care o menționează și cu care aveam de a face – mediul de business trebuie consultat în prealabil și de a asculta argumentele și de a ține cont de acestea.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Pârvan, poate nu este suficient de vocal mediul de afaceri, pentru că de ani de zile tot auzim că cu greu se stabilește dialogul public-privat? Cum vă explicați, de ce atât de greu? Indiferent de guvernare și culoarea acesteia, întotdeauna mediul de afaceri s-a plâns că nu este auzit. De ce?
Viorel Pârvan: „Într-adevăr, dacă ne uităm, vocea businessului este uneori dispersată, nu avem acele asociații profesionale puternice, care ar reprezenta businessul, iar pe de altă parte, sunt asociații care își promovează interesele lor și sunt pentru un mediu de afaceri corect în Republica Moldova, participă la platforme, la diferite consilii, grupuri de lucru, analizează proiecte de legi, dar autoritățile nu țin cont sau nu le invită când adoptă o decizie. Și atunci, acest ping-pong permanent va exista. Aici probabil este și problema în cadrul legal sub aspectul fie conceptual de a îmbunătăți acest cadru legal și de a obliga, fie acest dialog sub anumite forme, cu anumite instrumente, fie de a responsabiliza și de a impune să fie respectate acele prevederi care nu se respectă actualmente și toate acestea ar duce la sporirea și la auzirea vocii businessului, inclusiv acea propunere care se referă la ombudsman tot ar duce la auzirea vocii businessului prin intermediul avocatului poporului.”
