În jur de 14 milioane de turci au fost afectați de cutremurul din 6 februarie 2023, dintre care 1,5 milioane și-au pierdut locuințele, în timp ce jumătate din populația Siriei a fost afectată și 5,3 milioane și-au pierdut casele, într-o țară deja afectată, la vremea aceea, de criza refugiaților.
În Turcia s-au înregistrat peste 53.500 de morți, în timp ce în Siria au murit între 6.000 și 8.500 de oameni; de nevoie, mulți au ajuns să fie înmormântați în gropi comune. Alți peste 120.000 de oameni în ambele țări au fost răniți. Peste 100 de oameni, dintre care 30 de copii, rămân dispăruți până în ziua de astăzi. Multe dintre victime au fost ucise din cauza neglijenței autorităților și a constructorilor, spun criticii.
O jumătate de milion de turci trăiesc, la doi ani după tragedie, tot în containere, potrivit Crucii Roșii. Site-ul de știri turcesc Hurriyet estimează că ar fi vorba de 650.000 de oameni care încă sunt în adăposturi temporare, însă spune, mai optimist, că multe construcții sunt într-un stadiu avansat.
Daunele în Turcia au fost estimate la 9% din PIB-ul țării: pe lângă sutele de mii de case și apartamente distruse și slujbe pierdute, au fost afectate și clădiri oficiale sau istorice, la fel și 20% din agricultura națională.
Cutremurul s-a simțit în întreaga regiune, din Grecia, până în Egipt, Georgia și Irak.
În zilele de după dezastru, au intervenit zeci de mii de salvatori din Turcia și Siria, iar 70 de țări au contribuit cu echipamente sau personal. După apelul internațional de ajutor al Turciei, li s-au alăturat alți 140.000 de salvatori voluntari din 94 de țări. Companiile aeriene Turkish Airlines și Pegasus s-au implicat și ele atât în evacuarea celor afectați, cât și în aducerea voluntarilor.
În Siria, guvernul lui Bashar al-Assad, între timp înlăturat, a blocat ajutoarele înspre zonele controlate de rebeli, precum provincia Idlib, cea mai afectată de cutremur.
Mii de oameni au fost scoși de sub dărâmături și sute de mii au fost primiți în adăposturi temporare, însă frigul și-a spus și el cuvântul. Sute de oameni care erau încă sub moloz la câteva zile după cutremur au murit de hipotermie.
Unul dintre cele mai importante efecte ale tragediei, cel puțin în Turcia, a fost că a atras atenția asupra construcțiilor prost făcute - planificate astfel de constructori și lăsate așa de autorități. O investigație New York Times arată că o clădire rezidențială de lux a devenit o capcană a morții pentru cel puțin 270 de oameni din cauza designului inadecvat și a corupției autorităților locale.
Mulți dezvoltatori și oficiali locali responsabili pentru aprobarea acestor construcții și pentru măsurile generale de siguranță la cutremur, ignorate în regiunea aflată pe o falie majoră, au scăpat nepedepsiți sau au fost achitați ori eliberați pentru bună purtare înainte de termen. Autoritățile turce refuză să răspundă solicitărilor societății civile, care au încercat să afle câte anchete au fost demarate împotriva oficialilor din provinciile afectate de cutremur.
La câteva zile după dezastru, în timp ce vizita una dintre zonele afectate, liderul turc Recep Tayyip Erdogan a promis că va reconstrui toate casele distruse. Doar trei luni mai târziu, aveau loc alegeri parlamentare și prezidențiale; în regiunile afectate, partidul lui Erdogan a ieșit pe primul loc. Promisiunea președintelui a rămas, însă, în mare parte, neîndeplinită.
Familiile victimelor încă așteaptă justiția în sute de procese împotriva dezvoltatorilor care au încălcat normele de construcție și au lăsat intenționat sute de mii de oameni să trăiască în clădiri nesigure. Sute de mii de oameni încă își așteaptă casele promise, iar mulți încă nu au reușit să obțină slujbe stabile.
AP descrie visul unei tinere mame din provincia Hatay, cea mai afectată de cutremur: să trăiască într-o căsuță cu un etaj, la distanță de blocuri.
Santorini, scuturată de mii de mici cutremure
Printr-o coincidență, aniversarea a doua a cutremurului devastator din Turcia și Siria vine când temerile de un nou seism cresc în alt „punct fierbinte” din zona de est a Mediteranei.
Peste 6.400 de cutremure au scuturat, timp de nouă zile la rând, insula elenă Santorini - majoritatea mai mici, altele de anvergură până la 5,2 grade pe scara Richter.
Deși nu s-au înregistrat daune majore, oficialii au închis școlile și au limitat evenimentele cu public numeros în spații interioare. Oamenilor li s-a spus să evite plajele, clădirile părăsite și zonele predispuse la alunecări de teren.
Drept precauție, zeci de salvatori au fost mobilizați pe insulă, în apropierea principalului spital, împreună cu câini specializați și drone.
Autoritățile din alte insule vecine - Mykonos, Leros, Syros, Patmos - au închis și ele, la rândul lor, școlile.
Activitatea seismică din ultimele zile a dus deja la mai multe alunecări de teren în arhipelag. Acestea sunt periculoase mai ales pentru că multe clădiri din Santorini sunt construite pe marginea stâncilor, pentru ca proprietarii sau turiștii să se bucure de priveliști panoramice ale faimoaselor apusuri.
Chiar dacă aceste cutremure de intensitate mai mică nu duc la prăbușirea rapidă a clădirilor, ele pot dăuna structural clădirile, care riscă apoi să cadă.
Peste 11.000 de oameni au părăsit în ultimele zile insula din Marea Egee, îndreptându-se spre continent. Mulți dintre ei sunt localnici, deoarece încă nu a început sezonul turistic, astfel că ei nu au ezitat să plece, din moment ce activitatea economică a insulei este redusă în perioada aceasta. Mulți dintre cei care încă se află pe insulă au ajuns să doarmă sub cerul liber, de frica unui cutremur mai mare.
Compania aviatică de stat, Aegean Airlines, a adăugat nouă zboruri în plus la cererea guvernului, pentru a ajuta la evacuarea insulei. Alți oameni au plecat cu feribotul, însă vremea rea de miercuri a dus la anularea a trei curse între Santorini și portul Pireu (la marginea Atenei).
Insula pe care locuiesc în jur de 15.000 de oameni a fost vizitată de 3,4 milioane de turiști în 2023.
„În țara noastră, nu am văzut nimic de felul acesta, cu atâtea cutremure de o astfel de magnitudine”, a explicat Vasilis Karastathis, directorul Institutului Geodinamic de la Atena. El a spus că evenimentele sunt îngrijorătoare și că nu le poate transmite oamenilor că sunt în siguranță.
Mișcările seismice originează de lângă insula Anydros, la nord-est de Santorini, și au afectat mai ales insula Amorgos.
Insulele Ciclade, de care ține Santorini, se află în apropierea faliei dintre placa tectonică Eurasiatică și cea Africană, într-una dintre cele mai active zone din Europa, din punct de vedere seismic. În ultima jumătate de an, mii de mici mișcări au scuturat, discret, insula - însă acestea s-au oprit pe 25 ianuarie, când au început noile mișcări de intensitate mai mare.
Nu se știe când sau cum ar putea avea loc un eveniment și mai mare. E posibil să continue astfel de mici cutremure, sau ca unul cu magnitudine mai mare de 5 să facă stricăciuni majore.
Nu se așteaptă, însă, vreo erupție vulcanică. Insula se află într-o zonă cu activitate vulcanică intensă - însăși frumusețea insulei se datorează unei erupții de acum 3.500 de ani, care i-a dat forma unică și i-a acoperit stâncile cu lavă - însă ultima erupție majoră a avut loc în anii ‘50.
În 1956, Santorini a fost scuturată de un cutremur de aproximativ 7,5-7,8 grade pe scara Richter. Replica de după cutremur, și ea de peste 7 grade, a devastat insula, care a fost apoi lovită și de un tsunami cu valuri de până la 30 de metri înălțime. O treime din case și mare parte din clădirile publice au fost distruse, peste 50 de oameni și-au pierdut viața, iar sinistraților li s-au aruncat din avion ajutoare, pentru că pe vremea aceea insula nu avea aeroport. Distrugerile au sărăcit insula, iar mulți dintre localnici au fost nevoiți să vină pe continent în căutare de slujbe.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
