Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să vorbească la telefon cu președintele rus Vladimir Putin pe 18 martie, în încercărea de a obține o încetare a focului în războiul din Ucraina, care a secătuit ambele tabere beligerante de soldați și resurse.
„Voi vorbi cu președintele Putin marți. S-au făcut multe în weekend", a declarat Trump reporterilor duminică seara, când se întoarcea la Washington cu avionul de la reședința sa din Florida. „Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună", a mai spus Trump.
Întrebat despre posibilele concesii pentru a asigura o încetare a focului, Trump a spus că va vorbi despre teritorii și centrale electrice. „Cred că deja s-a discutat multe despre astea de către părți, Ucraina și Rusia. Vom vorbi deja despre asta, despre împărțirea anumitor active", a mai spus președintele.
Kremlinul nu a comentat imediat declarația americană.
Chestiunea aderării la NATO
Trump și-a făcut o prioritate în primele două luni ale celui de-al doilea mandat din obținerea unui acord de încetare a focului în războiul din Ucraina, început de invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.
După ce au purtat discuții în Arabia Saudită, oficialii ucraineni și americani au anunțat la 11 martie că Kievul a fost de acord cu o propunere de încetare a focului pentru 30 de zile, condiționată însă de acordul Rusiei. Moscova a reacționat până acum cu rezerve, Putin sugerând condiții suplimentare, inclusiv înghețarea livrărilor de arme americane către Kiev.
Între timp, un înalt oficial rus a declarat că Moscova va insista ca Ucrainei să nu i se permită să adere la NATO și să rămână neutră - condiții pe care Kievul le-a respins mereu.
La 14 martie, Putin a declarat că orice acord ar trebui să ducă la o pace durabilă care să abordeze motivele „profunde" ale războiului - o referire aparentă la extinderea NATO și la alte evoluții despre care Putin susține că au pus în pericol securitatea Rusiei.
În comentarii publicate la 17 martie, ministrul adjunct de externe rus Aleksandr Grușko a declarat pentru cotidianul rus Izvestia că Rusia va cere „garanții de securitate de oțel” ca parte a oricărui acord.
„O parte din aceste garanții ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei, refuzul țărilor NATO de a o accepta în alianță", a spus el.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat adesea că, pentru ca Kievul să accepte un acord de pace, acesta trebuie să fie însoțit de garanții de securitate pentru Ucraina din partea partenerilor săi occidentali, inclusiv promisiunea eventualei aderări la NATO.
„Am insistat [asupra aderării Ucrainei la] NATO, dar știți care au fost răspunsurile", a spus el în februarie, sugerând că drumul către aderarea la alianța militară occidentală rămâne obstrucționat.
La 16 martie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat într-un interviu pentru CBS că un acord final de pace ar implica „multă muncă grea, concesii atât din partea Rusiei, cât și din partea Ucrainei", adăugând că ar fi dificil chiar să se înceapă astfel de discuții „atât timp cât se împușcă între ei".
Restructurare la Kiev, pe fondul unui atac rusesc
Între timp, la 16 martie, Zelenski a restructurat conducerea militară a țării, numindu-l pe generalul-maior Andri Hnatov șef al Statului Major al Ucrainei, în locul generalului-locotenent Anatoli Barhilevici.
„Reformăm în mod consecvent forțele armate pentru a le face și mai pregătite de luptă. Pentru a realiza acest lucru, schimbăm sistemul de management și introducem standarde clare", a declarat ministrul apărării Rustem Umerov.
În declarație s-a mai precizat că Barhilevici, care a fost numit în funcție în februarie 2024, va fi de acum inspector general al Ministerului Apărării.
În ce privește ostilitățile, forțele ruse au lansat ceea ce părea a fi un atac major cu dronă asupra capitalei ucrainene, Kiev, la 16 martie, noaptea, când s-au auzit explozii în mai multe sectoare.
Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a declarat că unitățile de apărare antiaeriană încearcă să doboare dronele și a avertizat locuitorii să rămână în adăposturi.
În regiunea Sumî, autoritățile au declarat că o persoană a fost ucisă și două au fost rănite când dispozitive explozive lansate de o dronă rusească și focuri de mortieră au lovit un bloc din Bilopillia.
În regiunea Kursk, din Rusia, forțele ruse au continuat să preseze trupele ucrainene să părăsească teritoriul capturat de Kiev într-o ofensivă transfrontalieră suprinzătoare în luna august a anului trecut.
Potrivit celor mai recente estimări, zona aflată sub control ucrainean este de aproximativ 110 kilometri pătrați, în scădere mare de la „vârful” de 1.400 de kilometri pătrați, de anul trecut. Pe fondul luptelor grele care se dau acolo, este însă imposibil de verificat în mod independent situația frontului.
Articol scris pe baza relatărilor Serviciului Ucrainean RFE/RL și ale agenției Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
