Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus vineri că ar fi bine ca întâlnirea să aibă loc „cât mai curând posibil”, dar a adăugat că mai sunt de rezolvat unele chestiuni logistice.
Guvernul premierului maghiar Viktor Orban a spus că deja lucrează intens la pregătirea summitului, care ar fi al doilea americano-rus de anul acesta, după cel de la 15 august din Alaska.
Faptul că Washingtonul și Moscova vor un summit în Europa, de data aceasta, ridică probleme de organizare.
Putin este acuzat de crime de război - mai precis, de deportarea copiilor din zonele ucrainene invadate de armata rusă, așa că țările membre în Curtea Penală Internațională (ICC) ar avea teoretic datoria să-l aresteze odată ajuns pe teritoriul lor.
Dar Ungaria lui Orban este în proces de retragere din ICC. La început în primăvară, ca să-l poată primi pe alt lider dat în urmărire, premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război în Gaza.
Alt semn de întrebare se referea la traseul zborului lui Putin.
Ca să ajungă la Budapesta, pe altundeva decât prin Ucraina invadată din ordinul lui, ar avea nevoie să treacă cel puțin prin spațiul unei țări din UE și NATO (România sau Bulgaria, cel mai probabil) și prin Serbia - o țară nemembră prietenoasă cu Moscova.
În decembrie 2023, ministrul de externe al lui Putin, Serghei Lavrov, a făcut un ocol memorabil prin Balcani ca să ajungă la Skopje, Macedonia de Nord, la o reuniune OSCE, după ce Bulgaria a refuzat în ultimul moment să-i permită survolul.
Atunci, însă, erau alte vremuri: aliații europeni ai Statelor Unite aveau de ținut seama de poziția intransigentă a Washingtonului față de Rusia - ceva care s-a schimbat radical odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.
UE: „Trăim într-o lume reală”
Comisia Europeană a declarat vineri că va saluta întâlnirea de la Budapesta dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, venită după o convorbire telefonică între cei doi, dacă aceasta va contribui la încheierea războiului din Ucraina.
Mai mulți purtători de cuvânt au declarat că UE trebuie să fie pragmatică și să susțină orice măsuri care ar putea conduce la pace în Ucraina, chiar dacă Putin este căutat în baza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (ICC) pentru presupuse crime de război.
„Trăim în lumea reală”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Comisiei, Olof Gill, citat de AFP.
„Întâlnirile nu se desfășoară întotdeauna în ordinea sau formatul pe care ni le-am dori, dar dacă aceste întâlniri... ne conduc către o pace justă și durabilă pentru Ucraina, atunci ar trebui să le salutăm”, a mai spus el.
Purtătoarea de cuvânt a UE pentru afaceri externe, Anitta Hipper, a declarat că statele membre pot acorda derogări pentru a permite călătoriile în spațiul aerian național.
Ea a adăugat că, deși Putin a fost supus înghețării activelor în cadrul sancțiunilor UE, el „nu a fost supus în mod specific unei interdicții de călătorie”.
Ce rost are?
Inițiativa lui Trump de a-l întâlni din nou pe Putin, venită la doar două luni de la altă întrevedere, din Alaska, a făcut mulți critici americani ai președintelui să se întrebe „la ce bun”.
„Putin a avut în acest an aproximativ același număr de întâlniri și convorbiri telefonice cu Trump și (emisarul său Steve) Witkoff cât și cu cel mai apropiat aliat internațional al său, președintele Aleksandr G. Lukașenko din Belarus”, a scris New York Times.
„După ce a plecat de la summitul din Alaska cu mâna goală, președintele Trump a decis să-l răsplătească din nou pe Putin desfășurându-i covorul roșu la Budapesta”, a observat senatoarea americană Jeanne Shaheen, citată de același cotidian.
„Președintele Trump repetă greșelile trecutului prin faptul că nu înarmează Ucraina până în dinți și lăsându-i pe ruși să câștige războiul. Acum face un pas în plus răsplătindu-l pe Putin, în timp ce Ucraina nu primește nimic”, a mai spus senatoarea.
Trump a anunțat noul său summit cu Putin în ajunul întâlnirii sale la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se bucurase, după Alaska, de înăsprirea tonului liderului american față de Kremlin, sperând că SUA vor ajuta Ucraina cu sisteme antiaeriene și rachete Tomahawk, capabile să lovească ținte adânc, în Rusia.
Declarațiile făcute de Trump după recenta sa convorbire cu Orban par să arate însă un nou dezgheț al simpatiei americanului pentru rus.
O parte din criticile generate de ceea ce ar urma să fie „summitul de la Budapesta” țintesc regimul aflat la putere în țara gazdă.
„Găzduirea de către Orban a summitului Trump-Putin stârnește temeri în UE, întrucât acesta încalcă în mod regulat unitatea blocului, refuzând să trimită arme Ucrainei, frustrând eforturile Kievului de a adera la UE și blocând sancțiuni mai dure împotriva Rusiei”, notează AFP.
Aceeași agenție amintește că în iulie anul trecut, Orban i-a înfuriat pe colegii săi - lideri ai UE - călătorind la Kiev, Moscova, Beijing și întâlnindu-se cu Trump, pe atunci candidat la președinție, într-o așa-zisă „misiune de pace”, la doar câteva zile după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a blocului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
