Propunerile, incluse într-o „foaie de parcurs” privind politica de apărare, reflectă temerile alimentate de războiul din Ucraina că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în următorii ani, precum și apelurile președintelui american Donald Trump către Europa de a face mai mult pentru propria securitate.
„Pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina. Este clar că trebuie să ne întărim apărarea împotriva Rusiei”, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, la o conferință de presă.
Comisia a declarat că două „proiecte emblematice” sunt deosebit de urgente: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, cunoscută anterior sub denumirea de „zid împotriva dronelor”, și Eastern Flank Watch (Supravegherea Flancului Estic), care vizează „fortificarea frontierelor estice ale UE pe uscat, în aer și pe mare”.
Comisia, organul executiv al Uniunii Europene, a declarat că ambele proiecte ar trebui să aibă o capacitate inițială până la sfârșitul anului viitor. Proiectul privind dronele ar trebui să fie pe deplin funcțional un an mai târziu, iar „flank watch” ar trebui să atingă acest statut la sfârșitul anului 2028.
„Dronele redefinesc deja războiul. Construcția de sisteme de apărare împotriva dronelor nu mai este opțională pentru nimeni”, a declarat Kallas jurnaliștilor.
De asemenea, Comisia a propus un scut aerian european, pentru apărarea împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene, precum și un scut spațial european, pentru protejarea bunurilor și serviciilor spațiale europene.
Liderii celor 27 de guverne membre ale UE vor decide dacă vor aproba propunerile emblematice și vor conveni asupra persoanelor care vor conduce proiectele care vor primi undă verde.
Vulnerabilitatea Europei
Propunerile, care vor fi supuse aprobării liderilor UE reuniți săptămâna viitoare, la summitul din 23-24 octombrie, vin în contextul unor discuții intense despre vulnerabilitatea Europei, declanșate de incursiunea a 21 de drone rusești în Polonia la începutul lunii septembrie.
Acest lucru, combinat cu prezența dronelor rusești deasupra României și incursiunea avioanelor militare rusești în spațiul aerian estonian, a determinat NATO să lanseze inițiativa Eastern Sentry (Santinela Estică) pentru a consolida apărarea aeriană.
Ministrul lituanian al Apărării, Dovile Shakaliene, a declarat RFE/RL că incursiunile rusești au „contribuit foarte mult” la crearea unui sentiment de urgență.
„Pe măsură ce tot mai mulți aliați NATO realizează cât de periculoasă este Rusia și cât de imprevizibilă devine situația în spațiul nostru aerian, acest lucru accelerează procesele, atât în ceea ce privește finanțarea apărării noastre, cât și sprijinul acordat Ucrainei”, a afirmat el.
Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat pentru RFE/RL că incursiunile rusești au fost un „semnal de alarmă” pentru Europa și că experiența Kievului în unele domenii ar trebui folosită.
„Avem multe de învățat de la partea ucraineană și vom fi recunoscători dacă vom putea achiziționa din Ucraina și material de apărare, deoarece ei au fost extraordinari în creșterea producției”, a spus el.
Scris cu informații de la Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
