Sincronizarea cu rețeaua cunoscută ca UCTE sau ENTSO-E, care se întinde din Portugalia în vest până în Ucraina și Turcia în est, înseamnă ce cele trei țări baltice își vor putea gestiona resursele de energie electrică mai bine și fără teama unei intervenții din partea Moscovei.
Dar este văzută de mulți și drept un moment istoric, semnifică desprinderea finală a celor trei țări de vestigii ale trecutului sovietic. Diplomați baltici cu care am discutat o compară cu retragerea trupelor sovietice din țările lor în anii '90.
Este și singurul domeniu în care balticii se „integrează în Europa” mai târziu decât ucrainenii și moldovenii, care s-au conectat la rețeaua electrică europeană în februarie 2022, forțați de invazia rusească pe scară largă în Ucraina.
De fapt, „sincronizarea balticelor” a fost programată inițial pentru și mai târziu, sfârșitul lui 2025, dar a fost grăbită cu aproape 11 luni tot din cauza războiului din Ucraina și a dorinței celor trei țări de a deveni complet protejate de un potențial șantaj energetic al Rusiei.
Contextul sincronizării baltice
Calea a fost lungă. Țările baltice și-au exprimat pentru prima dată intenția de a se alătura rețelei continentale în 2007, iar în 2018 au depus o cerere oficială. Anul trecut, au notificat Moscova și Minskul că vor ieși din acordul BRELL care le-a menținut conectate la rețeaua IPS/UPS.
Între timp, țările baltice s-au pregătit intens pentru tranziție. Sincronizarea nu este doar un proces tehnic, ci și unul juridic, implicând numeroase documente și negocieri. „Nu este foarte diferit de aderarea la zona euro sau la spațiul Schengen”, mi-a spus un diplomat baltic.
Pentru a-și moderniza infrastructura energetică, țările baltice au investit 1,6 miliarde de euro, dintre care 75% din fonduri au venit din bugetul UE. Acești bani au fost folosiți pentru construirea de linii electrice aeriene, îmbunătățiri în gestionarea frecvenței, dezvoltarea și modernizarea stațiilor de transformare și actualizarea sistemelor IT.
Principala investiție a fost conectarea sistemului energetic baltic la rețeaua continentală.
De ce au așteptat balticii atât de mult?
Pentru că nu au destule linii de interconexiune, iar construirea lor nu este simplă, inclusiv ca investiție.
Statele baltice sunt deja conectate la Finlanda și Suedia prin linii ca Estlink 1 și 2 sau Nordbalt. Aceste conexiuni sunt esențiale pentru importul și exportul de energie, dar ele nu pot fi folosite pentru controlul frecvenței și servicii de echilibrare, componente-cheie ale gestionării unei rețele electrice.
Estonia a propus inițial sincronizarea cu rețeaua nordică, însă cele trei țări baltice au decis în cele din urmă să se alăture rețelei continentale europene.
Aici există o vulnerabilitate majoră: linia LitPol Link, între Lituania și Polonia, este singura interconexiune și va rămâne singura pentru următorii câțiva ani. O a doua interconexiune, numită Harmony, urmează să fie finalizată între 2030 și 2031.
Riscuri de ordin tehnic și nu numai
Între deconectarea de la IPS/UPS pe 8 februarie și sincronizarea cu rețeaua europeană pe 9 februarie, statele baltice vor opera în regim insular.
Un diplomat implicat în proces, care a dorit să rămână anonim, mi-a spus că va fi o perioadă tensionată. Deși nu sunt anticipate întreruperi majore de energie, gestionarea frecvențelor în lipsa unei conexiuni stabile va fi o provocare.
Mai mult decât atât, cu o singură interconexiune cu Europa, modul insular de operare ar putea deveni o realitate frecventă în cazul unor lucrări de reparații sau condiții meteo nefavorabile.
Apoi, țările baltice ar putea deveni ținte ale atacurilor hibride. În ultimul an, mai multe conducte și cabluri submarine din Marea Baltică au fost avariate sau distruse, iar Rusia este principala suspectă. Într-un fel, acest lucru a confirmat justețea deciziei luate de țările baltice de a conecta rețelele pe uscat, prin Polonia, și nu pe sub apă.
Diplomații baltici cu care am vorbit sunt convinși că incidentele recente din Marea Baltică sunt legate direct de așteptata sincronizare pe energia electrică.
„Rușii sunt supărați. Această tranziție reprezintă destrămarea infrastructurii fostului imperiu sovietic”, a spus un diplomat, adăugând: „Dar cale de întoarcere nu există, deconectarea trebuie să aibă loc”.
În loc de concluzie
Diplomații baltici confirmă că, până acum, atât Rusia, cât și Republica Belarus au acționat în mod profesionist și au respectat regulile prevăzute pentru ieșirea din acordul BRELL. Cu toate acestea, există temeri că Moscova ar putea schimba strategia și lansa diverse atacuri hibride în viitor, chiar dacă nimic suspect nu se va întâmpla în acest weekend.
Este adevărat, infrastructura energetică rămâne vulnerabilă: există mii de kilometri de linii electrice aeriene, sute de stații de transformare, iar protejarea fiecărui element este imposibilă.
Totuși, un diplomat baltic a încercat să arate partea plină a paharului: „Avem suficiente conexiuni și rezerve pentru a opera în regim insular fără probleme majore.”
Așa încât, indiferent de potențialele riscuri, statele baltice sunt hotărâte să ducă sincronizarea rețelelor la bun sfârșit și să taie ultimele fire care le ține legate de Moscova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
