Linkuri accesibilitate

Taraba cu promisiuni economice: cum vor favoriții scrutinului parlamentar să transforme R. Moldova în Eldorado


Întâlnire electorală a reprezentanților Blocului Patriotic cu muncitoarele unei întreprinderi de tricotaje din Chișinău, 3 septembrie 2025.
Întâlnire electorală a reprezentanților Blocului Patriotic cu muncitoarele unei întreprinderi de tricotaje din Chișinău, 3 septembrie 2025.

Creștere economică rapidă, gaz ieftin, salarii și pensii dublate, autostrăzi, transport naval, investiții străine, bănci de stat, agricultură performantă, digitalizare... Visând fotolii în Parlament, concurenții și-au umplut vitrina electorală cu promisiuni de a face minuni economice în R. Moldova.

Europa Liberă continuă să analizeze programele electorale ale celor patru partide și blocuri „cu șanse” să intre în Parlament, potrivit sondajelor: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul „Patriotic al Comuniștilor, Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, Blocul „Alternativa” și formațiunea „Partidul Nostru.” În acest articol trecem în revistă principalele promisiuni social-economice.

PAS: trenuri ca-n Europa și salarii de 25 de mii de lei

PAS, care a guvernat R. Moldova în ultimii 4 ani, are cel mai amplu program pe segmentul social-economic dintre cei patru favoriți. Formațiunea se laudă cu realizările din anii de guvernare și se angajează să facă mai bună viața moldovenilor, inclusiv pe banii Uniunii Europene. În programul său electoral („Mergem în direcția corectă: UE, pace, dezvoltare”), PAS promite să crească „veniturile reale” ale oamenilor, să creeze 100.000 de noi locuri de muncă, să investească mai mult în drumuri (să construiască și să repare circa 3.000 km până în 2029), dar și în căi ferate și irigare centralizată pe o suprafață de cel puțin 50.000 hectare.

Partidul susține că va asigura un ritm de creștere economică de cel puțin 5% până în 2027. Asta chiar dacă prognozele optimiste ale guvernului actual al PAS arată că abia în 2028 ar putea fi înregistrată o creștere de puțin peste 4%. În programul său electoral, formațiunea menționează că va implementa Planul de creștere economică a R. Moldova, susținut de UE cu granturi și împrumuturi în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, iar asta va genera, la prima etapă, investiții de peste 4 miliarde de euro.

PAS enumeră și o serie de „proiecte majore” de infrastructură rutieră, printre care o șosea de centură la Chișinău și complexe logistice multimodale (Chișinău, Berești, Cantemir-Fălciu). Promite, de asemenea, că va asigura construcția primului tronson din autostrada Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa și va începe edificarea a patru poduri peste Prut, dar și „transport feroviar și naval european”. O altă promisiune este „Apă pentru toți”, care presupune că toate localitățile „trebuie să fie conectate la rețelele publice de distribuție a apei”.

Dacă rămâne la guvernare, PAS își asumă să majoreze salariul minim de la 5.500 la 10.000 de lei până în 2030, salariul mediu urmând să crească în această perioadă până la cel puțin 25.000 de lei.

Partidul fondat de Maia Sandu se angajează să dezvolte 4 parcuri tehnologice inovatoare, iar pentru a susține ieșirea companiilor pe piețe internaționale promite un buget anual de 2 miliarde de lei. „Vom atrage în R. Moldova cel puțin 5 companii-ancoră mari”, își asumă PAS, care mai promite să aloce anual 150 de milioane de lei pentru instruirea șomerilor; să ofere suport la angajare tinerilor și persoanelor din zonele rurale. Un alt angajament electoral este să construiască în următorii patru ani, prin implicarea mediului privat, cel puțin 25.000 de locuințe în Ialoveni, Strășeni și Anenii Noi.

Întâlnire electorală a reprezentanților PAS cu antreprenori din Costești, raionul Ialoveni, 3 septembrie 2025.
Întâlnire electorală a reprezentanților PAS cu antreprenori din Costești, raionul Ialoveni, 3 septembrie 2025.

PAS, care în prezent e în relații nu tocmai armonioase cu o parte din fermierii din R. Moldova, promite „integrarea definitivă a agricultorilor moldoveni în piața UE”, spunând că va aloca cel puțin 30% din fondurile destinate agriculturii pentru tehnologizare și procesare a produselor agricole.

Blocul „Patriotic”: bancă de stat și gaze ieftine

Blocul „Patriotic” – din care fac parte patru formațiuni politice: PSRM; PCRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei” – își propune să „renască industria” și să susțină producătorii autohtoni. Dacă vor învinge în alegeri, reprezentanții blocului promit să creeze 18 platforme industriale multifuncționale în raioane și o bancă de stat (BIMM – Banca de Investiții și Modernizare a Moldovei), care să susțină proiectele de industrializare și să deservească instituțiile publice.

În sectorul agrar, Blocul „Patriotic” își ia angajamentul să majoreze fondul de subvenționare în agricultură până la 2,5 miliarde de lei, să acopere până la 30% din costul semințelor, să ramburseze TVA și accizele achitate pentru motorină. Blocul de opoziție cu viziuni pro-ruse spune în programul său electoral („Credem în Moldova”) că-și propune să scrie o lege prin care va obliga magazinele din țară să aloce jumătate din rafturi pentru produsele moldovenești.

Unul din liderii Blocului Patriotic, Igor Dodon (stânga), în timpul campaniei electorale la o piață agroalimentară din Șoldănești. Printre promisiunile blocului sunt și cele de a majora exportul de fructe și legume către piețele CSI.
Unul din liderii Blocului Patriotic, Igor Dodon (stânga), în timpul campaniei electorale la o piață agroalimentară din Șoldănești. Printre promisiunile blocului sunt și cele de a majora exportul de fructe și legume către piețele CSI.

Liderii partidelor din Blocul „Patriotic” militează pentru apropierea economică de Rusia și CSI. O altă promisiune este încheierea unui contract pe o perioadă de cel puțin 5 ani pentru procurarea gazelor la prețuri mai mici – de circa 6-8 lei per metru cub. Nu este limpede cum vor fi reajustate prețurile la gaze în situația în care chiar și în Rusia, cu care cel mai probabil vor să încheie contractul, prețul la gaz a fost majorat de la începutul războiului împotriva Ucrainei cu 34%. De asemenea, făgăduiesc și readucerea portului Giurgiulești și a „altor obiective strategice” în proprietatea statului.

Pe plan social, blocul promite să crească „toate bursele” studenților și elevilor până la 5.000 de lei și că în fiecare localitate va fi funcțională o școală și o grădiniță. O altă promisiune e majorarea alocației unice la nașterea copilului până la 50.000 de lei și reducerea cu trei ani a vârstei de pensionare pentru mamele cu trei sau mai mulți copii. „Patrioții” se angajează, în general, să reducă vârsta de pensionare: la 57 de ani pentru femei și la 62 de ani în cazul bărbaților. Ei mai promit că pensia minimă va constitui 6.000 de lei și spun că pensiile vor fi indexate de două ori pe an.

Blocul „Alternativa”: „o nouă economie” și reducerea plăților la utilități

Programul electoral al Blocului „Alternativa” (din care fac parte Mișcarea Alternativa Națională a primarului Chișinăului Ion Ceban; Partidul Dezvoltării și Consolidării al ex-premierului Ion Chicu; Congresul Civic al fostului comunist și consilier prezidențial Mark Tkaciuk și echipa ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo) se întitulează „Alternativa este! De la teritoriu al dezastrului la vis împlinit”. Ca și PAS, „Alternativa” își propune să sporească „veniturile reale” ale populației; să reducă de două ori sărăcia absolută, să oprească exodul cetățenilor și să facă din Moldova „un nod agrar, energetic, industrial și de transport atractiv” – o punte economică dintre țările UE și cele din Europa de Est.

Blocul anunță „o nouă politică economică”, bazată pe stimulente și libertăți. „Alternativa” - care se declară bloc pro-european, fiind, totodată, un critic dur al guvernării pro-occidentale PAS - promite să revizuiască „antireforma” în domeniul desfășurării activității de întreprinzător în baza patentei și să simplifice reglementările de activitate antreprenorială. Pentru industrie și agricultură, vor fi introduse regimuri fiscale speciale și măsuri de protecție a producătorilor locali.

Fost prim-ministru și ministru al Finanțelor, Ion Chicu, unul din liderii Blocului Alternativa, la o întâlnire electorală cu agricultori din raionul Anenii Noi, 11 septembrie 2025.
Fost prim-ministru și ministru al Finanțelor, Ion Chicu, unul din liderii Blocului Alternativa, la o întâlnire electorală cu agricultori din raionul Anenii Noi, 11 septembrie 2025.

Concurentul electoral mai promite un șir de legi și reforme. „Legea vieții” presupune, între altele, reducerea decalajului dintre salariile funcționarilor și ale altor categorii sociale. Legea va ținti și reducerea plăților la utilități – să fie nu mai mult de 10% din salariul mediu pe economie. Blocul promite și adoptarea „Legii revenirii demne”, care va include fondarea unui „consiliu pentru combaterea depopulării”.

Blocul susține că printre obiectivele sale se numără și transformarea Moldovei într-un hub digital al Europei de Est. Mai mult, cu „Alternativa” la guvernare, până în 2030 țara ar trebui să se numere printre primele 30 cele mai competitive țări digitalizate. „Alternativa” promite și o Lege cu privire la criptomonede, care să favorizeze „o liberalizare curajoasă” a acestora. Blocul declară că își propune să transforme municipiile Chișinău și Bălți în „centre urbane de dezvoltare accelerată”.

„Alternativa” mai spune că are de gând să elaboreze strategii și programe de stimulare a natalității, de acordare a granturilor și facilităților fiscale pentru cetățenii care vor decide să revină din diaspora și vor decide să facă afaceri acasă.

„Partidul Nostru”: 200.000 de lei la nașterea copilului și Zagotkantore

„Partidul Nostru” și-a întitulat programul său electoral „E timpul să fim împreună!”, iar componenta economică include mai multe obiective ambițioase, dar și unele aparent irealizabile. Formațiunea are de gând să le îndeplinească cu un „guvern de profesioniști din toate partidele”. Ca și Blocul „Alternativa”, partidul lui Renato Usatîi promite un nou model economic, bazat însă pe un parteneriat dintre cetățeni și stat.

„Partidul Nostru” promite să asigure un minim de 50% din produse din Moldova pe rafturile magazinelor, iar una din noutăți e angajamentul de a reanima sistemul din perioada sovietică „Zagotkantora” (achiziționarea surplusurilor de produse agricole de la țărani) pentru a face posibilă „renașterea vieții economice în sate.” „Partidul Nostru” spune că vrea să creeze o bancă de stat și să facă un cadru legislativ pentru utilizarea criptovalutelor, pe modelul Elveției.

În programul electoral al acestui concurent se mai arată că vânzarea terenurilor agricole către străini va fi interzisă prin Constituție (de precizat că actualul cadru legal nici nu permite acest lucru). Dintre proiectele majore pe care vrea să le implementeze „Partidul Nostru” este construcția canalului „Dunărea Moldovei”, care presupune dezvoltarea infrastructurii portuare. Formațiunea își mai propune să extindă Aeroportul Internațional Chișinău (de menționat că recent statul a anunțat despre un proiect de modernizare a aerogării în valoare de 700 de milioane de lei) și să deschidă un „aeroport de rezervă” în Bălți-Corlăteni sau Mărculești.

Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (la microfon), la o întâlnire electorală la Fălești, 8 septembrie 2025.
Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (la microfon), la o întâlnire electorală la Fălești, 8 septembrie 2025.

Partidul vrea, de asemenea, să „reconstruiască total” întreprinderea de stat „Calea Ferată a Moldovei”. Din proiectele de viitor se numără crearea „Orașului Vinului” – o zonă pentru producători autohtoni, cu hoteluri și cu cel mai mare mall din Europa cu comerț fără TVA. Renato Usatîi mai promite relaxarea regimului pentru nerezidenții fiscali care vor putea cumpăra bunuri în numerar în valoare de până la 200.000 euro.

„Partidul Nostru” promite pensii „nu mai mici” de 5.000 lei și ajustarea lor, prin Constituție, la rata inflației. Alocația unică la nașterea copilului în valoare de 200.000 de lei (circa 10 mii de euro) e o altă promisiune grandioasă a formațiunii lui Usatîi. Totodată, acesta făgăduiește să fondeze magazine sociale de stat și farmacii de stat în fiecare centru raional.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

XS
SM
MD
LG