Chișinăul, după cum se spune de multă vreme, este o capitală europeană dar cu multe probleme: aglomerație, demolări sau construcții ilegale, zone lăsate în paragină. Care este, până la urmă, starea actuală a municipiului? Un interviu cu Svetlana Dogotaru, șefa Direcţiei Arhitectură şi Urbanism.
Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, cum s-a schimbat Chișinăul în cei aproape 30 de ani de independență?
Svetlana Dogotaru: „Chișinăul în anii de independență s-a dezvoltat prost. I-aș pune un „7” cu minus.”
Europa Liberă: De ce?
Svetlana Dogotaru: „De fapt, nu putem să spunem că chiar nimic nu s-a făcut, construcțiile merg bine mersi, adică se investește în orașul Chișinău. Întrebarea este: cum se investește și cum se fac amplasările construcțiilor în Chișinău, și cum ne simțim noi ca orășeni ai Chișinăului, ne simțim sau nu confortabil? Eu pot să dau răspuns că nu ne simțim confortabil și de ce. În primul rând, s-au făcut multe amplasări abuzive, care au congestionat orașul, inclusiv din punctul de vedere al transportului. Nu avem niciun transport obștesc care să fie calitativ și care să-l putem utiliza și să lăsăm mașinile acasă și nu avem nici suficient loc pentru parcări. Deci, lucrurile nu sunt soluționate.”
Europa Liberă: Și nici piste pentru bicicliști...”
Svetlana Dogotaru: „E un haos total.”
Europa Liberă: ...sau sunt foarte puține.
Svetlana Dogotaru: „Sunt foarte puține și în locuri în care nu le utilizează ca și piste de bicicliști, dar ca altceva.”
Europa Liberă: E greu să vorbești despre Chișinău cât timp nu-l compari cu alte orașe sau capitale. O capitală înseamnă, în primul rând, o poziție de reprezentare. Ar trebui să reprezinte puterea politică, economică, culturală a țării, să aibă acele atuuri cu care să poată concura cu alte capitale, metropole. Iar la capitolul acesta, unde se situează Chișinăul?
Svetlana Dogotaru: „Eu nu știu dacă vă pot da un răspuns cert unde se regăsește Chișinăul, eu vreau să găsesc în Chișinău politici urbanistice, pentru că acum cred eu că este o situație favorabilă pentru a dezvolta politici urbanistice și pentru a implementa în Chișinău politicile corecte din punctul de vedere al specialității, pentru că există un consiliu care a început să lucreze, se ajunge la înțelegeri, se votează deciziile, putem să spunem că consiliul lucrează, ceea ce este foarte important. Și consiliul este pregătit să susțină deciziile care sunt în favoarea orașului, cred că e alt nivel de maturitate.”
Europa Liberă: Dar prioritățile Dvs., preluând această funcție, care sunt?
Svetlana Dogotaru: „Elaborarea documentației urbanistice și aprobarea. Nu-i doar planul urbanistic, pentru că noi toți discutăm că avem un plan urbanistic, care nu ne place, dar el este, e un document aprobat, pe care noi trebuie să-l urmăm. Sunt un plan urbanistic și un regulament local de urbanism pe care nimeni nu are dreptul să le încalce. Și dacă există deficiențe, noi trebuie să corectăm documentele, pentru că sunt, până la urmă, documente vii, nu-i nimic bătut în cuie, care nu mai ai voie să schimbi ș.a.m.d. Important e s-o faci prin procedură legală și iată acestea sunt prioritățile, ca tot ce ține de documentația urbanistică, să facem să existe în municipiul Chișinău și să fie implementat așa cum sunt condițiile de construibilitate ale terenului aprobate în documentația urbanistică. Asta este concepția de dezvoltare durabilă a Chișinăului, corectarea Planului Urbanistic General, în legătură cu corectarea Planului Urbanistic General, aprobarea Regulamentului local de urbanism, Planului urbanistic zonal al centrului municipal, pentru că avem o zonă istorică și este foarte importantă. Și, rezultând din toate documentele, să reușim să facem digitalizarea proceselor în autoritatea publică și în direcția pe care o reprezint, ca să putem să emitem documente, așa cum emite toată lumea în regim on-line și să emitem documente în baza documentației urbanistice, pe care nu o modifică nimeni, deci să excludem la maximum factorul uman, ca să poată fi lichidate și elementele de corupție, și să fie eficientizat procesul la modul general.”
Europa Liberă: Să le luăm pe rând. Edificiile istorice și soarta lor. Cum poate fi rezolvată problema acestor clădiri?
Svetlana Dogotaru: „Prin regulamente. Deci, noi trebuie să avem regulamente, să nu depindă decizia și soarta acestor edificii de o singură persoană. Dacă a venit Dogotaru în funcție, nu Dogotaru este cea care știe cel mai bine soarta fiecărui edificiu în parte, dar trebuie să existe un proiect de dezvoltare, pe care să-l urmăm cu toții, și Dogotaru, în calitate de administrator al procesului...”
Europa Liberă: Proiectul trebuie să aibă acoperire financiară?
Svetlana Dogotaru: „Desigur că da.”
Europa Liberă: E o problemă mare să identifici resurse financiare pentru a restabili, a aduce în ordine aceste edificii.
Svetlana Dogotaru: „De acord, e o problemă mare. Municipalitatea trebuie să caute resurse financiare pentru a-și reabilita edificiile de care dispune ca și activ al municipalității, dar municipalitatea nu are grijă doar de activele proprii. În asta și constă sensul unei documentații urbanistice, că stabilește condiții prin care se definește construibilitatea și condițiile de exploatare a clădirilor, dar proprietarii privați trebuie să urmeze aceste condiții. Și atunci când condițiile sunt clare, atunci vin și investitorii.”
Europa Liberă: Construcțiile neautorizate și soarta lor?
Svetlana Dogotaru: „Trebuie să vedem care e etimologia lor, de unde s-au luat aceste construcții neautorizate. De ce nu le-am văzut până acum? Pentru că fiecare la locul lui de muncă cumva nu și-a exercitat funcțiile. Construcțiile neautorizate nu se nasc într-o zi. Deci, întâi se sapă o groapă de fundație...”
Europa Liberă: Dar și să le demolezi peste noapte este imposibil. Cum se face ordine?
Svetlana Dogotaru: „În primul rând, sunt construcțiile total neautorizate, care nu au nici certificat de urbanism, nici proiect, nici autorizație de construire și sunt la o etapă incipientă sau s-a pus gardul, sau s-a săpat groapa de fundație. Categoric trebuie astupate gropile și demolate construcțiile dacă suntem la o etapă începătoare. Acolo unde investitorii sau cei care au cumpărat apartamente și au intrat în anumite cheltuieli, în relații financiare cu cei care, de fapt, i-au păcălit că nu au reușit să facă documentația și nu au desfășurat activitatea pe care i-au promis-o cumpărătorului, acolo cred că municipalitatea ar trebui să ia decizii ca să poată să pună legalitate, să aducă în ordine actele. Nu-i simplu acest lucru, pentru că sunt foarte multe construcții amplasate cu încălcări, cu afectarea drepturilor vecinătăților și sunt foarte multe petiții...”
Europa Liberă: Când ziceți „multe”, sunt zeci, sute, mii, câte sunt?
Svetlana Dogotaru: „Sute, nu sunt chiar mii, dar fie și un obiect acolo unde au investit 100 sau 200 de persoane, deja este o problemă, pentru că sunt banii oamenilor pe care i-au muncit din greu și i-au depus în niște proiecte, unde beneficiarul general cumva nu și-a îndeplinit obligațiile. Și pot să vă dau un exemplu, căci municipalitatea deja a creat o comisie unde se discută cazurile la concret și se caută soluții. Și, desigur, soluțiile vor fi găsite.”
Europa Liberă: Cum se rezolvă problema parcărilor?
Svetlana Dogotaru: „Problema parcărilor se rezolvă ca și în toată lumea. În primul rând, trebuie redus numărul mașinilor în oraș. Asta se obține prin asigurarea unui transport eficient, unui transport confortabil pentru ca oamenii să aibă o mobilitate bună.”
Europa Liberă: Până atunci, mai e cale lungă?
Svetlana Dogotaru: „Nu e cale lungă, lucrurile se rezolvă rapid, dacă există voință politică și există dedicație pentru ceea ce se face, pentru că, bunăoară, anul trecut s-a pornit concepția de transport în municipiul Chișinău, au fost identificate resurse financiare, municipalitatea a alocat în buget 1 milion 200 de mii de lei, care nu au fost valorificați. Deci, nu-i vorba că nu există resurse, chiar resurse minime, dar ele sunt, trebuie de elaborat Planul de mobilitate urbană, discutat și implementat și planurile de acțiuni care reiese din asta. Dar vorbeam despre cum se rezolvă problema transportului. Una este reducerea numărului de mașini, după care crearea parcărilor, dar tot nu în orice loc. În orice capitală acum sunt decizii standardizate, nu trebuie noi să le inventăm. În centrul orașului ca să intri într-o capitală trebuie să plătești bani grei ca să-ți parchezi mașina. Și dacă comparăm cu noi, ce facem? La noi vin la oficii, la clădiri și-și parchează mașinile pe toată ziua, iar unii și 2-3 zile le lasă, de asemenea, în jurul pieței stau mașinile parcate. Deci asta-i o chestie de disciplină obișnuită, nu-i nici măcar de planificare, ci de disciplină.”
Europa Liberă: Soarta piețelor și, îndeosebi, soarta Pieței Centrale este în vizorul arhitectului-șef?
Svetlana Dogotaru: „În vizorul arhitectului-șef este absolut tot ceea ce ține de vreo amplasare sau reamplasare, dar iarăși deciziile nu se iau de către o singură persoană. E un obiect destul de mare, cu o influență foarte puternică asupra vecinătăților și asupra orașului, în general. Părerea mea personală, ca specialist în domeniu, e că o piață de felul acesta nu trebuie exclusă din oraș, trebuie să excludem fluxul de transport și să reglementăm accesul în piață, și să facem o piață care să fie piață, dar nu loc de desfacere în locul magazinelor și a târguielilor, pentru că, de fapt, ceea ce avem acum nu e o piață, e un haos.”
Europa Liberă: Mult timp s-a vorbit și despre soarta gărilor auto. Trebuie să fie amplasate unde – la periferie sau în centrul orașului?
Svetlana Dogotaru: „Cred că, regional, la periferie, nu trebuie să umplem Chișinăul cu autogări.”
Europa Liberă: Și subteranele?
Svetlana Dogotaru: „Subteranele eu le închid, nu voluntar, dar iarăși dacă ne întoarcem la Planul de mobilitate, noi trebuie să rezolvăm problemele așa cum le rezolvă capitalele moderne și să nu ne întoarcem la subterane care sunt greu de întreținut și greu de reparat, noi reducem fluxul de transport și viteza de circulație în zonă. Și, în așa mod, asigurăm trecerile peste străzi, dar iarăși pentru asta este nevoie de soluții complexe, nu putem astăzi să le închidem și să pretindem că noi deja suntem moderni, pentru că am închis subteranele. Este nevoie de un complex de măsuri pentru a le închide.”
Europa Liberă: Despre subteranele de la Chișinău au aflat și oameni din multe alte țări, pentru că unii din cei străini, vizitând capitala, au intrat în aceste subterane...
Svetlana Dogotaru: „Și s-au speriat...”
Europa Liberă: Și s-au speriat, au arătat realitățile de acolo, că situația e mai deplorabilă decât pe timpul URSS.
Svetlana Dogotaru: „Așa este, cu părere de rău. Și la ședința operativă s-a discutat același lucru și sunt absolut de acord cu dl primar, care a spus că noi avem subterane, și avem agenți economici care le iau în locațiune, după care le dau în locațiune mai departe cu un preț mult mai mare decât le iau ei. Iarăși e o chestie de organizare, pentru că, atunci când tu ai un loc unde îți amplasezi activitatea ta economică, trebuie să ai și condiții de exploatare a locului respectiv și să-l întreții în modul cuvenit. Și asta nu se face, dar eu cred că-i rezolvabilă problema până se va decide să se închidă de tot sau poate să se decidă să nu fie închise subteranele, pentru că eu mi-am expus o părere și un mod de soluționare a problemei, dar alt mod de soluționare a problemei ar fi să fie organizată gestiunea spațiului din subterane în așa mod ca să asigure finanțare pentru întreținerea lor. Toate lucrurile doar trebuie calculate, puse pe regulament și executat regulamentul.”
Europa Liberă: Dar, apropo, la capitolul patrimoniu, ordine și dezordine, la acest capitol ce se întâmplă?
Svetlana Dogotaru: „Patrimoniul, depinde ce vreți să spuneți din patrimoniu, dacă aveți în vedere patrimoniul istoric, știe toată lumea că-i dezordine, dar dacă să mă refer la patrimoniul pe care-l reprezintă resursele funciare și aici e dezordine. Eu, bunăoară, încerc să vedem dacă avem o inventariere și încă nu i-am dat de capăt, nu văd o inventariere. Sper s-o facem într-un timp cât mai scurt, pentru că, de fapt, dacă nu ai o claritate a patrimoniului pe care îl deții, atunci patrimoniul nu lucrează în folosul comunității, ci lucrează în folosul celor care se folosesc de acest haos.”
Europa Liberă: Chișinăul de peste 10 ani ar putea să fie diferit de Chișinăul anului 2020?
Svetlana Dogotaru: „Da.”
Europa Liberă: Prin ce se va deosebi?
Svetlana Dogotaru: „Păi credem că o să fie un oraș digital, unde toate procesele pe care le administrează primăria, procesele administrative am în vedere, vor fi puse în așa mod ca cetățenii să utilizeze serviciile primăriei foarte simplu, fluxurile de activități la fel să fie simple și să fie reduse la maximum orice proceduri. De exemplu, pentru autorizări trebuie să rămână doar elementele care-s strict necesare, fără multe coordonări și avizări. Eu nu știu, pot să vă spun că, de când am venit, în câteva zile de activitate într-una fac coordonări și avizări pe proiecte care, de fapt, nu au niciun rost. Coordonările au rost doar atunci când urmezi anumite condiții și ai regulamentele sau regulile de lucru cu care să le compari. Deci, dacă avizezi un document, trebuie să știi cu ce îi faci comparația de avizare, dacă nu știi, atunci este o chestie voluntară și nu te ajută la nimic procedura asta de avizare.”
Europa Liberă: Insistați pe ideea că totuși încetul cu încetul se dezrădăcinează corupția și lumea ar putea să aibă încredere că nu doar cu bani și prin pile poți hotărî problemele?
Svetlana Dogotaru: „Sunt absolut convinsă că-i posibil acest lucru, doar că este nevoie de o consolidare a controlului pe toate domeniile. Iată vă dau un exemplu: noi discutam recent despre un concept de publicitate pe fațade. Deci, toată lumea vede ce publicitate avem în oraș, acum, apropo, au început a scoate foarte multe elemente de publicitate, dar discutam alt tip de elemente, elementele de publicitate pe fațade. Și pregătim ca acest concept să fie transformat într-o reglementare, de unde oricine care se ocupă cu business de publicitate sau organizații care au nevoie să-și plaseze firmele respective, trebuie să facă publicitatea în așa mod, ca să respecte reglementările – înălțime, lățime, culoare, deci toate-toate elementele să fie foarte bine descrise. Și atunci de ce eu, ca arhitect, trebuie să semnez fiecare schiță de proiect, când ei singuri pot să-și facă în măsura reglementării pe care ai făcut-o și doar instituții serviciu de control, care merge și-i sancționează pe cei care nu au îndeplinit regulamentul? Deci, imediat excluzi o procedură. Eu nu sunt sigură că o să reușesc și o să-mi aprobe un așa regulament, dar v-am dat un exemplu cum se poate rezolva.”
Europa Liberă: Ce le spuneți cetățenilor care mai cred că ar putea să corupă un funcționar public?
Svetlana Dogotaru: „Să uite. E posibil să rezolve fără să corupă niciun funcționar public, în măsura legii. Cei care doresc să facă amplasări ilicite, tot să uite, pentru că atâta timp cât vin eu acolo, nu reușesc...”
Europa Liberă: A fost o problemă și cu amplasarea gheretelor.
Svetlana Dogotaru: „Nu doar a fost, ea este...”
Europa Liberă: Primarul a încercat cât de cât să se implice în rezolvarea acestei probleme, au apărut multe nemulțumiri. Ce se va întâmpla mai departe?
Svetlana Dogotaru: „Da, apar nemulțumiri și să știți că și acest lucru l-am discutat. Sunt gherete care, cu toate că sunt construcții provizorii și nu ar trebui să aibă niciun drept de proprietate înregistrat, sunt înregistrate la Cadastru, inclusiv e privatizat terenul de sub gheretele respective. Și atunci, nu poți să le scoți, pentru că ei au drepturi. Dacă te-ai apucat și ai scos-o voluntar, ei au dreptul să conteste ș.a.m.d., dar iarăși, pas cu pas, lucrurile pot fi soluționate. Și dacă rămân să fie doar acele pe care au reușit să le înregistreze la Cadastru, dar și asta poate să fie contestat. Deci, echipa de juriști poate să lucreze asupra contestării dreptului, nu zic că-i ușor, e foarte complicat, dar cel puțin putem să tragem o linie și să spunem că de azi înainte nu mai punem gherete pe terenul public, pentru că nu se permite. Și să respectăm.”
Europa Liberă: Alții au observat și altceva, că au fost retrase unele și au apărut altele.
Svetlana Dogotaru: „Echipa luptă și cu altele, inclusiv cu cele care apar peste noapte. Deci, lupta trebuie să continue o perioadă de timp, până când oamenii vor înțelege că trebuie să existe disciplină. Noi întotdeauna vorbim că trebuie să lucrăm asupra conștientizării, da, noi trebuie să conștientizăm, trebuie să ne educăm, să creștem educația pe care o avem, dar nu cred că există vreo societate unde fără control și fără sancțiuni s-au rezolvat anume probleme. Deci, exact asta trebuie să facem și noi – să controlăm, să sancționăm și să demolăm ceea ce se face ilicit.”
