Matias Spektor, de la Carnegie Endowment for International Peace susține pentru Washington Post că țări în curs de dezvoltare, „recalibrează” într-un moment în care Statele Unite sunt confruntate cu concurență economică și militară din partea Chinei, în timp ce Rusia, deși slăbită de războiul lui Putin, găsește modalități de a diminua impactul presiunilor occidentale.
„Este neclar cine va ajunge în poziția de lider peste zece ani”– arată Spektor, explicând astfel nevoia țărilor din alte eșaloane de dezvoltare de a diversifica riscul la care se expun și a juca la mai multe capete. Un caz specific este cel al Pakistanului, beneficiară a miliarde de dolari în ajutor american după atacurile teroriste din septembrie 2001 în Statele Unite, dar care între timp a devenit dependentă de investiții și împrumuturi din China.
În două rânduri, conform informațiilor devenite publice, autorități de la Islamabad au fost sfătuite de consilierii proprii să nu încerce să mulțumească Occidentul cu prețul relației strategice cu China. Într-un caz, premergător unui vot la ONU, vizând condamnarea Rusiei, premierului Sharif i s-a reamintit că o pronunțare împotriva Moscovei compromite acorduri comerciale și de energie cu Rusia. Pakistanul s-a abținut. Aliați europeni și din Estul Asiei sprijină Ucraina în război, dar demersul Casei Albe, în favoarea Kievului, întâmpină rezistență în alte părți. Administrația Biden comunică acelor state că nu li se cere să aleagă între Statele Unite și China, respectiv Rusia, dar țări cum sunt Columbia și Africa de Sud nu văd lucrurile la fel.
Când secretarul de stat Blinken a vizitat Africa de Sud, o țară care a efectuat recent exerciții militare cu Rusia și refuză ideea de a da curs unei cereri a Tribunalului Penal Internațional de a-l aresta pe Putin dacă vizitează, i-a spus lui Blinken că nu va ceda la presiuni. India pare să ezite să ia partea cuiva în conflict. Din documente reiese că o oficialitate indiană a promis că la Summitul G20, găzduit de India, chestiunea războiului din Ucraina nu se va afla pe agandă, în ciuda presiunilor, și la o săptămână după aceea dezacordurile respective aveau să compromită un acord final.
Experți arată că premierul Modi nu sprijină războiul Moscovei, dar India a beneficiat, tradițional, de sprijin rus la Națiunile Unite și are legături economice și energetice cu Rusia pe care nu le dorește compromise. Țări din Asia Centrală încearcă să exploateze competiția între mari puteri și să obțină beneficii. State din Sudul Global se poziționează ca posibile punți între marii rivali. În Brazilia, revenit la președinție, Luiz Inacio Lula da Silva își dorește un „bloc mondial al păcii” care să medieze interese americane și chineze și negocieze încheierea războiului din Ucraina.
Între timp însă, liderul brazilian de stânga a acuzat de la Beijing Occidentul că ar prelungi conflictul din Ucraina. Rusia sprijină planul lui Lula, pentru că acesta contracarează optica Occidentului, care pornește de la premiza că există un agresor și un agresat. Spektor arată că țările lumii recunosc că Statele Unite sunt mai puternice decât ele dar „Atunci când ai de-a face cu un mamut, nu are importanță dacă el e de acord cu ceea ce susții. Când el se mișcă, pământul se clatină”.
