Guterres i-a transmis lui Putin că „invazia rusă a Ucrainei a încălcat Carta Națiunilor Unite și dreptul internațional” și a cerut „o pace justă”.
Secretarul general al ONU ar încerca să creeze un acord de pace, însă acest lucru nu este văzut prea bine de Occident pentru că-l implică prea mult pe Vladimir Putin, consideră cercetătorul Stewart Patrick, de la Carnegie Endowment for Peace.
Putin nu este, însă, interesat de această „pace justă” în Ucraina, spune pentru France24 analista Natia Seskuria, de la Royal United Services Institute, un think tank londonez specializat în securitate.
Liderul de la Moscova a spus că inamicii săi nu vor reuși să câștige cursa armată și că „acestea sunt calcule iluzorii, pe care le poate face doar cineva care nu cunoaște istoria Rusiei”.
La summit au participat nu doar reprezentanții țărilor din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), ci și cei din țările asociate proiectului, precum Iranul, Turcia, Egiptul și Emiratele Arabe Unite.
La summit s-a discutat și acordul pentru exportul cerealelor prin Marea Neagră, care fusese mediat de ONU în iulie 2022, din care Kremlinul s-a retras în 2023.
Rusia a prezentat summitul ca pe o demonstrație de forță în rândul principalelor țări în curs de dezvoltare ale lumii care sunt încă dispuse să se întâlnească cu Putin, în ciuda sancțiunilor occidentale și a eforturilor de a izola Moscova.
Însă declarația de la Kazan nu a atras susținere internațională, punctează UKRinform, iar mulți dintre participanții de la summit au cerut încetarea luptelor și s-au oferit să ajute la medierea conflictului.
Reacții internaționale la vizita lui Guterres
Încă de când a fost anunțată prezența lui Guterres în Rusia, ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că „secretarul general al ONU a respins invitația Ucrainei la primul summit global de pace în Elveția, dar a acceptat invitația la Kazan a criminalului de război Putin. Este o greșeală care nu ajută cauza păcii. Doar strică reputația ONU”.
În urma vizitei sale la Kazan, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că va respinge următoarea vizită a secretarului general în țara sa.
„Chiar dacă unii oficiali aleg tentațiile Kazanului înaintea substanței cartei ONU, lumea rămâne structurată în așa fel încât drepturile națiunilor și normele dreptului internațional vor conta mereu”, a transmis Zelenski.
Iulia Navalnaia, văduva opozantului Kremlinului, a scris pe X, fostul Twitter, că „în al treilea an al războiului, secretarul general al ONU dădea mâna cu un ucigaș”.
Și aliații baltici ai Ucrainei au condamnat decizia lui Guterres de a-l vizita pe Putin.
Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat că vizita lui Guterres este „inacceptabilă” și că „dacă Guterres va decide să-și dea demisia, Lituania nu va încerca să-l facă să se răzgândească”.
Și ministrul de Externe de la Tallinn, Margus Tsahkna, a transmis că Guterres „oferă o victorie clară propagandei regimului lui Putin”.
Ministra de Externe a Letoniei, Baiba Braze, s-a declarat dezamăgită de decizia lui și spune că regretă „că secretarul general al ONU dă mâna și se întâlnește cu măcelarul din Kremlin, care are pe numele său un mandat de la Curtea Penală Internațională, înființată de ONU”.
Inacțiunea lui Guterres: Secretarul-general mut?
De la începutul războiului din Ucraina, Guterres s-a mai văzut o dată cu Putin în Rusia: în aprilie 2022, la Kremlin. Cu doar o săptămână înainte, peste 200 de foști oficiali de rang înalt ai ONU semnaseră o scrisoare în care-l avertizau pe secretarul general că, dacă nu va implica personal mai mult în medierea păcii din Ucraina, ONU riscă să devină irelevantă și să dispară.
Care era stadiul de atunci al războiului? Cu trei săptămâni mai devreme, comunitatea internațională descoperise cadavrele de pe străzile din Bucea.
Apărătorii de la Azovstal erau baricadați în fabrică, după ce au decis să nu se predea Rusiei. Orașul Mariupol era asediat de ruși și urma să se predea câteva săptămâni mai târziu. Se zvonea că următoarea fază a războiului urma să fie ocuparea Transnistriei.
În ciuda ororilor din primele luni ale războiului, atât Ucraina și Rusia, cât și comunitatea internațională aveau speranța că războiul se va încheia curând.
Pe acest fundal, Guterres a călătorit la Moscova în calitate de „mesager al păcii”.
Două zile mai târziu, Guterres se afla în Ucraina și vizita Bucea și Irpin.
De atunci, cei doi au mai fost în aceeași încăpere la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai Plus (SCO+), la Astana, în iulie anul acesta.
În 2023, a fost dezvăluit că Statele Unite spionau comunicațiile private ale lui Guterres, considerând că secretarul general este prea blând în abordarea sa față de Moscova.
Potrivit documentelor secrete ale autorităților americane, acestea considerau că Guterres a încercat să apere interesele rușilor în negocierile pentru acordul de export al cerealelor din Marea Neagră.
Răspunsul oficialilor ONU a fost că, prin păstrarea unui canal de negociere deschis cu Rusia, Guterres încerca doar „să amelioreze impactul războiului asupra celor mai sărmani din lume”.
Înaintea războiului din Ucraina, țara exporta predominant prin Marea Neagră peste 60 de milioane de tone de cereale pe an, peste 10% din piața globală, mai ales înspre sudul global.
În aceleași documente, SUA considera că Guterres „subminează eforturile de a face Moscova să-și asume acțiunile din Ucraina” și nota că șeful ONU s-a declarat consternat atunci când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a transmis că UE urma să crească producția de arme și muniție.
Guterres, care se află la al doilea mandat la șefia ONU, a mai fost criticat în trecut pentru acțiunile sale insuficiente în apărarea drepturilor omului.
În 2019, Human Rights Watch îi reproșa faptul că nu a zis nimic despre asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, despre politica administrației Trump de a separa migranții de copiii lor sau despre detenția în masă a uigurilor din China.
„[Guterres, n.r.] vorbește aproape invariabil doar în termeni generali”, scria HRW.
Criticile au continuat. Foștii săi consilieri îl acuzau în 2020 că nu face destul pentru a apăra drepturile omului și că își pleacă capul în fața celor mai puternice state din ONU, dând la o parte principiile fondatoare în speranța ca acestea să-și continue susținerea pentru organizație.
„Sunt sigur că secretarul general s-a convins că acționează prudent. Dar cred că istoricii din viitor nu vor interpreta [tăcerea sa, n.r.] drept prudență, ci drept slăbiciune”, a declarat fostul comisar ONU al drepturilor omului, Zeid Raad al-Hussein.
După ani de critici, Guterres a decis să fie mai vocal despre un subiect: situația din Gaza.
Încă de la începutul războiului, el a atras atenția asupra faptului că atacul Hamas „nu s-a întâmplat într-un vid”, făcând referire la ocupația de 75 de ani a Israelului asupra Palestinei și rezistența armată care s-a născut ca răspuns la această ocupație.
Atitudinea sa i-a atras dezaprobarea Israelului; timp de un an, israelienii i-au cerut demisia și au împiedicat eforturile umanitare ale agențiilor ONU, printre puținele care pot acorda ajutoare palestinienilor.
Apoi, după ce nu a „condamnat fără echivoc” atacul Iranului asupra Israelului la începutul acestei luni, autoritățile de la Tel Aviv l-au declarat persona non grata.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
