Linkuri accesibilitate

„Să fie pace pururea”


Claudia Cobizeva și compoziția sa „Să fie pace pururea”. „Cultura Moldovei”, 22 martie 1964.
Claudia Cobizeva și compoziția sa „Să fie pace pururea”. „Cultura Moldovei”, 22 martie 1964.

Sculptorița Claudia Cobizeva a parcurs o cale contradictorie în artă. De la niște lucrări primitive ale unei mici țărăncuțe din preajma Chișinăului, la cele pătrunse de dorința de a surprinde viața din jur ale elevei eminentului sculptor Alexandru Plămădeală, la lucrările realiste, dar „tratate într-o manieră occidentală”, ale studentei Academiei de Arte din Bruxelles, urmate de o serie de sculpturi „cu vădite trăsături formaliste”, marcate de concepțiile estetice ale sculptorului român M. Medrea, sub îndrumarea căruia a lucrat între 1935 și 1940, ea a atins apogeul creației abia „sub rodnica influență a școlii de artă sovietice”.

În primii ani postbelici, artista a dat o serie de compoziții inspirate din noile realități social-economice: „Ostașul eliberator”, „Capul unei moldovence”, „La seceriș”, „La cursuri agrotehnice”, apoi relieful decorativ „Dansul roadei”, „Prima lovitură” ș. a.

Stilul său îmbina monumentalismul cu lirismul și o fină analiză psihologică.

În 1964 Cobizeva lucra la o nouă compoziție „Să fie pace pururea”, reprezentând o mamă cu pruncul care se joacă cu o frunză de palmier. Tinzând să ocolească platitudinile, ea își propunea ca prin cele două figuri să cultive dragostea de viață și de pace în lumea întreagă.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG