Generalul în rezevă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigazii Multinationale din Sud-Estul Europei vorbește, în interviul acordat Europei Libere, despre cât de periculoasă este Rusia și mai ales de ce în această perioadă de pandemie Moscova a câștigat teren și influență, în special în statele din vecinătatea ei europeană. Un interviu realaizat de Sabina Fati.
Europa Liberă: Președintele trebuie să prezinte, potrivit legii cel târziu până luna viitoare, noua Strategie Națională de Apărare a României. Ce-ar trebui adăugat în plus document existent?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Pandemia, migrația, terorismul și ceea ce menționează tot mai mult documentele NATO, chestiunile legate de Rusia”.
Europa Liberă: Se accentuează riscul venit dinspre Rusia?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Problematica situației Federației Ruse nu este atât de discutată, dar pornind și de la exercițiul NATO anulat din cauza pandemiei, Europe Defender, un exercițiu de verificare a mobilității militare, în contextual euro-atlantic este vorba despre atenția pe care o acordă SUA acestei zone.
Ținând cont de fragilitatea tratatelor, unele dintre ele deja suspendate, altele care urmează să fie rediscutate, cu privire la armele nucleare, între amenințările la adresa României se va afla și procesul de înarmare nucleară: contextul este mai larg, pentru că vedem o reluare a cursei înarmărilor, care nu este recunoscută manifest, dar asistăm la o reînarmare de ambele părți, iar acest lucru reprezintă o amenințare. Există, de asemenea, și diferite vulnerabilități și orice vulnerabilitate care nu este bine gestionată se poate transforma în amenințare. Ne interesează, pe mai departe, consolidarea legăturilor cu UE”.
Europa Liberă: Când vă referiți la vulnerabilități, la ce anume vă gândiți mai exact?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Vulnerabilitățile sunt legate mai ales de probleme interne. Una dintre vulnerabilitățile noastre este problema guvernării, sub forma deficiențelor, a proastei guvernări, cum se mai numește. Această vulnerabilitate poate fi valorificată de actori străini. Întotdeauna Federația Rusă folosește astfel de vulnerabilități. Ca vulnerabilitate rămâne si problema rezervelor de stat, care sunt fie foarte reduse, fie inexistente la ora actuală și, deci, trebuie redimensionate. România trebuie să răspundă unor amenințări prin ceea ce se cheamă: reziliență națională, adică, în termeni mai vechi, capacitatea de apărare teritorială. Capacitatea proprie a statului de a răspunde unor amenințări prin toate tipurile de resurse e o chestiune care trebuie să-i preocupe pe decidenți. Repornirea industriei naționale de apărare ar trebui să fie o prioritate în viitoarea Strategie Națională de Apărare. Sunt vulnerabilități legate și de NATO, de pildă poziția oscilantă a Turciei.”
Europa Liberă: În actuala Strategie Națională de Apărare apare de trei ori cuvântul „pandemie”, dar cumva, plasat, la și altele. Cum ar trebui să fie, un capitol separat?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Acum nu va mai apărea la și altele și în mod sigur va fi un capitol separat, ținând seama că problema pandemiei nu e depășită. Vorbim de un val doi și România trebuie să fie pregătită să facă față acestor tipuri de fenomene. Pornind de la analizele referitoare la ce trebuie să facă România, dincolo de dezvoltarea sectorului sanitar, apar și celelalte aspecte: capacitatea economiei românești de a răspunde în situtații dificile. Apoi, un alt capitol ar putea fi legat de situația mediului și de problemele legate de defrișări, care indirect afectează agricultura. Este vorba aici de capacitatea de a răspunde pentru hrana populației”.
Europa Liberă: Unele strategii de apărare ale diferitelor țări subliniază și existența inamicilor. De ce în documentele autohtone nu apare acest lucru?
Generalul Virgil Bălăceanu: „În Doctrina militară a Rusiei, NATO apare ca o amenințare. Polonia a definit Federația Rusă ca o amenințare, în Strategia ei de Apărare Națională din 2014. Un răspuns pe care îl dau polonezii în această strategie este pregătirea teritoriului, economiei și populației pentru a răspunde acestei amenințări. Ca urmare, Polonia a dezvoltat cu adevărat rezervele de care are nevoie, inclusiv rezerva militară a forțelor armate, și dezvoltă chiar structuri, brigăzi teritoriale pentru a răspunde unei amenințări cum este Rusia”.
Europa Liberă: Adică civili care pot fi mobilizați în caz de nevoie?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Nu neapărat, dar da, sunt și civili și militari part-time. Adică au profesiile lor civile, dar fac și o pregătire militară inițială și anuală, și sunt încadrați în niște structuri. Polonia are șapte brigăzi teritoriale pe care intenționează să le dezvolte în următorii ani. Să vedem dacă noi rămânem la idei generale sau trecem la idei mult mai pragmatice, mai concrete, cu privire la acea reziliență națională, mai ales la pregătirea teritoriului, a economiei și a populației pentru apărare.
Pregătirea economiei pentru stările de urgență, de asediu sau de mobilizare și chiar pentru starea de război. Sunt elemente nerealizate în România, deși sunt prevăzute în lege, cum este de exemplu cea din 2006, referitoare la pregătirea populației, care prevede pregătirea premilitară, voluntară, a tinerilor, activitate care nu se desfășoară acum în România, dar care este destul de populară în state din zonă, cum ar fi Ungaria sau Polonia, ca să nu mai vorbim de țările baltice. Noua Strategie Națională de Apărare poate să rezolve aceste lucruri.
De asemenea, dacă vorbim despre infrastructură, atât de necesară când e vorba despre mobilizarea militară, ar fi nevoie să fie terminate anumite autostrăzi și e nevoie de reabilitarea căilor ferate. Sunt necesități de prim ordin. Calea ferată se află în situație de colaps, face parte din vulnerabilitățile României: e necesară pentru dezvoltarea economiei și comerțului, dar are o componentă importantă în mobilitatea militară.”
Europa Liberă: România are inamici în afară de ea însăși?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Există amenințări care țin de Federația Rusă și de agresivitatea acesteia. Să nu uităm că în 2014 Rusia a anexat Crimeea și a creat enclava Donbas, un conflict care crează probleme. Noua Strategie Națională de Apărare trebuie să arate că, în prezent, există un dezechilibru între flancul de nord-est al NATO și cel de sud-est. Se investește mai mult din punct de vedere al Apărării, atât dinspre NATO, cât și dinspre SUA, pe flancul de nord-est, plecându-se de la premisa că acolo sunt Țările Baltice, care sunt mult mai amenințate. Rușii acționează, însă, mai ales în zonele neutre.
Atacurile asupra NATO sunt puține, a fost consemnat cel din 2007, atacul cibernetic asupra Estoniei, dar atacurile Rusiei au loc în zona extinsă a Mării Negre: 2008 - războiul din Georgia, 2014 - Anexarea Crimeii, plus enclavizarea Donbasului. Există o axă destul de fragilă: Donbas, Crimeea, Odessa, care este destul de aproape de granița cu România. Ca să nu mai vorbim de Ucraina, care nu trebuie să fie doar un vecin cooperant, dar e nevoie să fie un vecin cu o statalitate clară. Sunt prea bine cunoscute discursurile legate de secesiunea Ucrainei, deși în această ecuație, vezi-doamne, ar trebui și România să-și recapete teritoriile sale istorice.
Existența acestui cap de pod al Federației Ruse, care este Transnistria, nu este doar o amenințare pentru Republica Moldova, ci și pentru România
Noua Strategie Națională de Apărare trebuie să abordeze și relațiile noastre externe, care să aibă ca prioritate, dincolo de NATO, UE și parteneriatele strategice pe care le știm, problema relației cu Republica Moldova, care ar putea să reprezinte, la un moment dat, o amenințare pentru România. Nu de la Republica Moldova în sine, dar existența acestui cap de pod al Federației Ruse, care este Transnistria, nu este doar o amenințare pentru Republica Moldova, ci și pentru România.
Sunt de data recentă curentele legate de iredentism, iar noua Strategie Națională de Apărare ar trebui să le trateze: este vorba despre autonomii care reprezintă un pas spre secesiune. Exemplul Cataloniei din Spania, unde o autonomie dezvoltată în timp a creat premisele unei mișcări secesioniste puternice, trebuie să ne facă să ne gândim serios la astfel de evenimente.”
Europa Liberă: Greu de crezut, totuși, că Ținutul Secuiesc poate produce secesiunea cu două județe și jumătate aflate în centrul țării.
Generalul Virgil Bălăceanu: „Greu de crezut, însă, niciodată nu se știe. Există principiul bulgărelui de zăpadă. La un moment, poate apărea ideea reconsiderării Transilvaniei ca provincie a fostului Imperiu Habsburgic”.
Europa Liberă: Acestă idee de care vorbiți ar putea merge în oglindă cu unificarea Republicii Moldova cu România, revendicată de unii lideri de la București?
Generalul Virgil Bălăceanu: „N-ar fi chiar în oglindă. În definitiv, datele istorice și geografice sunt diferite. Imperiul Țarist, apoi URSS, a înglobat Basarabia, începând cu secolul al 18-lea. E o tendință istorică a Rusiei, o formă de a obține garanții de securitate, prin controlul R. Moldova. Expansiunea Rusiei a fost motivată de Imperiul Țarist, care devenise o putere europeană, iar apoi de URSS care devenise o putere globală.
După cucerirea teritorială, Uniunea Sovietică s-a ocupat de cucerirea ideologică a statelor din jur. Rusia a acționat acum, după o bună bucată de timp, pe seama cuceririlor teritoriale, pentru că aceste teritorii le-au aparținut din punct de vedere istoric. Deci, anumite idei se pot transforma în amenințări imediate”
Europa Liberă: Deci Rusia ar trebui să apară în această strategie ca inamic ?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Da, ar trebui să apară. Rusia apare în acest fel, ca inamic, în strategiile statelor baltice, în anumite documente NATO, în strategia SUA. România are o tendință de a ezita nominalizarea Federației Ruse ca o amenințare, fiindcă, zice-se, în acest fel am stârni Rusia. Federația Rusă nu are nevoie de așa ceva pentru a fi stârnită, pentru că în politica ei militară și externă își urmărește clar calea, indifferent dacă noi o considerăm prietenă sau dacă o considerăm inamic. Dacă le declari prietenia, nu înseamnă că rușii vor renunța proiectele lor. Ar fi o cedare, care ar duce la mărirea capacității lor de a influneța România.
Ei caută să ne influențeze. O fac deja prin războiul informațional sau hibrid. Se spune, și nu este o exagerare, că Rusia e pornită să acționeze pe rapt teritorial, cum a făcut-o până acum în afara NATO, pentru că NATO este mult peste puterea Federației Ruse. Totuși, Rusia va căuta să destabilizeze NATO și UE, fără doar și poate, va căuta orice vulnerabilitate și va profita de orice slăbiciune.
Europa Liberă: Se poate spune că în această perioadă de pandemie Rusia a câștigat teren?
Generalul Virgil Bălăceanu: „Da, pentru că plec pentru a demonstra această ipoteză de la ceea ce s-a întâmplat în Belarus în ultima perioadă. Belarusul îmbrățișase mult apropierea de Rusia, exercițiile militare comune, integrarea în Comunitatea Statelor Independente .
Acum, aproape brusc, Belarusul este mult mai atent și spune că Federația Rusă vrea mai mult decât o dezvoltare în Uniunea EuroAsiatică, vrea o înglobare a Belarusului. Vecinii proximi ai Federației Ruse văd în aceasta o amenințare evidentă. Rămâne Armenia, care nu vede Rusia ca pe o amenințare, ci ca pe un partener care, altminteri, a trasformat-o în satelit militar al Moscovei. Celelalte state din zonă, Georgia, Ucraina, Belarus mai nou, și chiar într-o anume măsură Azerbaidjan, văd Feredația Rusă într-o perspectivă complicată, pentru existența lor statală și pentru stabilitatea lor statală. Chiar și China tratează problema Rusiei destul de delicat, nu este între ele un nivel de cooperare excepțional”
