Linkuri accesibilitate

Rusia spune că nu blochează primirea Ucrainei în UE. De asta are grijă Ungaria


Pentru mulți ucraineni, drumul lor spre Europa a început cu adevărat în decembrie 2013, când mii de oameni au protestat împotriva renunțării la asocierea cu UE.
Pentru mulți ucraineni, drumul lor spre Europa a început cu adevărat în decembrie 2013, când mii de oameni au protestat împotriva renunțării la asocierea cu UE.

Pe fondul tensiunilor sporite privind negocierile de pace pentru Ucraina ținute fără Ucraina, doar între Rusia și SUA, Kremlinul a trimis spre Kiev un rar semnal pozitiv, spunând că nu se opune primirii țării în Uniunea Europeană. Înăuntrul UE, Ungaria complică însă din nou procesul aderării.

Declarația de marți, 18 februarie, a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că este „dreptul suveran” al Ucrainei să intre în Uniunea Europeană, pare să indice că UE ar fi mai „digerabilă” pentru Moscova decât NATO, cel puțin când Ucraina se află încă la începutul drumului spre blocul cu 27 de membri.

„Vorbim despre procesele de integrare și integrare economică, aici, desigur, nimeni nu poate să dicteze nimic niciunei țări, iar noi nu avem de gând să facem asta”, a spus Peskov, care a precizat că poziția Rusiei este „complet diferită” când vine vorba de aderarea Ucrainei la alianțe militare precum NATO.

În ultimele zile, atât președintele american, Donald Trump, cât și oficiali ai administrației sale, au spus că Ucraina nu va intra în NATO, în ceea ce a fost calificat de mai mulți lideri europeni ca o „concesie” făcută președintelui rus, Vladimir Putin, înainte de începutul oficial al negocierilor.

Moscova a mers însă și mai departe cu acest subiect, iar marți, în timp ce la Riad continuă primele discuții ruso-americane, a spus că va cere ca NATO să renunțe „oficial” la promisiunea făcută în 2008, când aliații spuneau că Ucraina și Georgia ar putea intra în Alianța Nord-Atlantică „într-o zi”, potrivit Reuters.

Majoritatea ucrainenilor rămân favorabili aderării la UE și NATO, cu mici scăderi

Aflată de peste un deceniu într-un război declanșat de Rusia, inițial unul limitat la estul țării și peninsula Crimeea în 2014, ca urmare a căderii guvernului pro-rus al președintelui Ianukovici, care a refuzat să semneze un acord de asociere cu UE, Ucraina rămâne în prezent fermă pe poziții și cere aderarea la UE și NATO.

Un sondaj realizat de grupul sociologic Rating a relevat că marea majoritate (circa 75%) a cetățenilor sprijină integrarea țării în Uniunea Europeană, deși cu o scădere de circa 10%, față de acum un an. În același timp, 2% din ucraineni consideră că țara ar trebui să se integreze economic cu Rusia, iar alți 20% au indicat „alte opțiuni”.

Steagul Ucrainei și emblema NATO în centrul Kievului, în iulie 2023.
Steagul Ucrainei și emblema NATO în centrul Kievului, în iulie 2023.

Sondajul a relevat că cel mai mare sprijin pentru aderarea la UE a fost înregistrat în vestul Ucrainei, iar mai scăzut în sud și est. Majoritatea ucrainenilor cred că Ucraina va ajunge în UE în următorii cinci ani.

O tendință similară a fost și în cazul NATO, unde circa 75% ucraineni susțin această opțiune, în vreme ce 7% ar vota nu în cazul unui referendum.

Spre deosebire de Ucraina, care și-a înscris în Constituție obiectivele de a adera la Uniunea Europeană și NATO, R. Moldova și-a modificat recent Constituția pentru a introduce obiectivul aderării doar la blocul cu 27 de membri.

Modificarea a fost efectuată în urma unui referendum desfășurat simultan cu alegerile prezidențiale din toamna lui 2024, încheiat cu un rezultat la limită (50,38%) în favoarea aderării la UE.

Deschiderea negocierilor pentru Ucraina, blocată de Ungaria?

Presa ucraineană a scris că o delegație maghiară a blocat vineri, 14 februarie, o inițiativă a președinției poloneze de a trimite o scrisoare Kievului, care conținea condițiile pentru deschiderea primului cluster (grup de capitole - n.r.) pentru negocierile de aderare.

Publicația MF24 a notat că o foaie de parcurs viza reforma statului de drept, iar alta - reforma administrației publice. Doar delegația Ungariei s-a opus, solicitând ca Ucraina să prezinte și un plan pentru protecția minorităților naționale.

Refuzul Ungariei este unul important în condițiile în care aceste decizii, chiar dacă sunt procedurale, au nevoie de unanimitate pentru a fi aprobate.

Minitrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, în vizită în ianuarie 2024 în vestul Ucrainei, unde trăiește o minoritate etnică maghiară.
Minitrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, în vizită în ianuarie 2024 în vestul Ucrainei, unde trăiește o minoritate etnică maghiară.

R. Moldova se află încă în așteptare

În cazul R. Moldova, care la etapa negocierilor nu mai este tratată „la pachet” cu Ucraina, obstrucțiile Budapestei nu par să aibă consecințe. Cu toate acestea, deși a avansat în aplicarea sancțiunilor contra Rusiei și în reformarea justiției, Chișinăul nu are deocamdată un calendar exact de deschidere a primelor capitole de negocieri.

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a spus Europei Libere la 12 februarie că se așteaptă ca primele capitole de negocieri să fie deschise până la finalul președinției poloneze a Consiliului European, adică înainte de 30 iunie 2025.

Primul cluster include principii fundamentale precum statul de drept, justiția, probleme economice și criterii politice, iar cel de-al șaselea se referă la relațiile externe.

UE a lansat oficial negocierile de aderare cu R. Moldova și Ucraina pe 25 iunie 2024.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG