Ceea ce vor rușii este „să ne divizeze, să ne distragă atenția și să ne inspire frică”, spune istoricul britanic Mark Galeotti, specializat în politica și securitatea Rusiei, în interviul acordat Magdei Grădinaru la spotmedia.ro. Galeotti crede că „e prea mult strat narativ și prea puțină diplomație în relațiile cu Rusia” și că „Vestul încă nu a învățat cum să pună presiune pe Rusia în așa fel încât să și funcționeze”. Interviul în format video arată că occidentalii îl judecă pe Putin prin prisma propriei proiecții despre el Desigur, Putin are puterea de a demite pe oricine din aparat, dar în același timp e dependent de ceea ce-i livrează ca informație aparatul. Or timpul a arătat că influențarea alegerilor din Statele Unite, presupusele intervenții în scrutinele din Germania și Franța nu au avut impact major. Nici în Brexit n-ar fi avut Rusia un rol evident, cum nici în alegerea lui Donald Trump în Statele Unite.
Mark Galeotti crede că „rușii au înțeles că politica occidentală acum este una dezordonată, cu multe diviziuni, plină de dispute de tot felul și atunci, decât să încerce să influențeze direct rezultatul, ei vor să profite la maxim de toată discordia pe care aceste alegeri o generează și să o lărgească”. Considerații interesante despre tipul de stat pe care-l conduce Vladimir Putin : nu este propriu-zis un stat mafiot, asta ar implica „faptul că fie Kremlinul conduce crima organizată, fie, dimpotrivă, crima organizată conduce Kremlinul. Niciuna dintre afirmații nu este adevărată”. Rusia lui Putin „nu e (…) un stat unde crima organizată e la putere, ci un stat care a definit limitele acceptabile ale gangsterismului ”, printr-un fel de înțelegere marii oligarhi : atâta timp cât nu depășesc anumite limite, convenite, își pot vedea de treabă. Ce va fi după Putin, întreabă Magda Grădinaru. Va apărea o nouă clasă politică, „mai pragmatică, mult mai puțin naționalistă, mai puțin interesată de locul pe care Rusia îl va ocupa în lume”. Va veni „o generație de cleptocrați pragmatici”, care vor să se îmbogățească acasă.
participarea UE la negocierile despre garanţiile de securitate cu SUA şi NATO nu ar aduce o valoare adăugată
Cristian Unteanu scrie pe blogurile Adevărul despre absența europenilor din preconizatele negocieri de securitate dintre Statele Unite și NATO și, respectiv, Rusia. Europenii au încasat prin asta o umilință certă, mai ales după ce ambasadorul rus la Uniunea Europeană a formulat fără jenă explicația : „participarea UE la negocierile despre garanţiile de securitate cu SUA şi NATO nu ar aduce o valoare adăugată”, reformulează Unteanu. Uniunea și OSCE sunt deci trecute „în zona secundă. Nu în derizoriu, ci în cea a nesemnificativului de ordin militar şi a impotenţei în materie de politici de apărare şi de securitate”, iar aici, speculează analistul, ar putea fi un indiciu că întâlnirile programate pentru jumătatea lui ianuarie s-ar putea termina cu un acord între cele două blocuri militare. Potrivit lui Cristian Unteanu, e poate mai bine că discuțiile se vor purta fără europeni, dat fiind că în Memorandumul de la Budapesta câteva state europene, alături de Statele Unite și de Rusia garantau independenţa, securitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Măsurile erau considerate „asigurări inviolabile şi absolut ferme de securitate. Le reamintesc, scrie Unteanu, pentru că nu mi-aş dori ca negocierile de acum să producă acelaşi efect pentru ţările de pe graniţa UE/NATO/Rusia şi, în final, să se înfunde în acelaşi ridicol tragic”.
