„Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut un puternic discurs anticoruție în fața șefilor de state care participau la Summitul pentru Democraţie 2021, organizat la inițiativa președintelui SUA, Joe Biden”, scrie azi Aktual24.ro. Maia Sandu a cerut acolo sprijin internaţional pentru aducerea marilor corupţi în faţa justiţiei. Despre nevoile Moldovei la acest capitol aduce detalii Vitalie Călugăreanu pe Deutsche Welle. Între timp, la Chișinău a luat ființă o nouă structură anticorupție: Comitetul consultativ anticorupție pe lângă Președintele Republicii Moldova, care va fi condus de expertul internațional în domeniul justiției, Laurențiu Hadîrcă. Între cei șase membri ai Comitetului se găsește și experta Laura Ștefan, din România, informează G4Media.
O știre prezentă în presa zilei vorbește despre întâlnirea ambasadorului rus la București Valeri Kuzmin cu primari și viceprimari din România, pe care diplomatul i-ar fi îndemnat să contracareze discursul anti-rus destul de larg răspândit. Reuniunea, scrie Sabina Fati pe Deutsche Welle, „indică o anumită permeabilitate a politicienilor români, dar în același timp și o strategie a Moscovei, care vrea să-și aducă adepții la vedere și vrea să cucerească noi simpatizanți, care în timp vor putea deveni utili. Planurile Rusiei nu sunt doar pe termen scurt”. Misiunea la București a acestui „profesionist al diplomației prin propagandă, bine educat să demonstreze superioritatea țării sale în orice condiții”, e ceva mai grea decât cea anterioară, de la Chișinău. Totuși sunt destui dispuși să-l ajute: reprezentanți la vârf ai administrațiilor publice locale, dar și rectori și decani ai unor universități importante l-au invitat înainte de pandemie să conferențieze la studenți cu săli pline. Sabina Fati îl pomenește pe fostul premier Adrian Năstase, care și-ar fi schimbat poziția inițială pro-NATO. O dovedesc, scrie Fati, „nu neapărat călătoriile lui regulate la Moscova (…), ci o tendință a grupului adunat în jurul Fundației Titulescu, pe care o patronează și din care fac parte politicieni marginalizați, diplomați pensionari nostalgici, dar și oameni mai tineri influenți în diferite domenii, mentorați de-a lungul timpului de Adrian Năstase”.
Cristian Pantazi, de la G4Media, observă un anumit grad de derută în interiorul Partidului Social-Democrat, aflat la guvernare alături de liberali și de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Față în față cu proiectul de buget pe anul viitor, liderul PSD Marcel Ciolacu realizează treptat în ce „capcană” a intrat partidul acceptând să guverneze într-o perioadă de criză. Pentru că, reamintește Pantazi, ciclurile politice din România au așezat întotdeauna PSD la guvernare atunci când vistieria era relativ plină, partidul o scutura prin binecunoscutele „pomeni electorale” care i-au adus popularitate, iar apoi dreapta venea să repare daunele în următorul ciclu electoral. Pentru o dată, PSD a riscat și acum realizează că constrângerile derivate din apartenența României la Uniunea Europeană sunt foarte greu de fentat. E vorba de condiționarea de reforme a banilor (mulți) din Planul Național de Redresare și Reziliență și de situația României ca țară aflată în Procedură de Deficit Excesiv, declanșată de UE după derapajele PSD-Dragnea. Cristian Pantazi crede că PSD are patru variante de reacție (între care și retragerea din guvern), iar următoarea săptămână ar putea arăta pe care o va alege.
