Mircea V. Ciobanu îşi dedică editorialul din Jurnal de Chişinău alegerilor locale care vor avea loc duminică, cu accent pe scrutinul din capitală. Dincolo de împărțirea în „stânga” populistă, prorusească şi nostalgică şi „dreapta” occidentală, pro-românească există şi o altă formă de diviziune a candidaţilor, consideră comentatorul. „Pe de o parte sunt cârpacii care au fost într-o formă sau alta la cârmele administrării şi nu au în minte niciun plan de schimbare radicală, plombând mereu găurile… Pe de altă parte sunt demolatorii, cei care vor abordări neordinare, reforme radicale şi sistemice… Mai sunt şi dintre cei care vor să se afle în treabă, fie pentru a da semne că partidul lor există, fie pentru că li s-a sugerat să diversifice paleta candidaţilor şi să fărâmițeze anumite segmente ale electoratului”, notează Ciobanu. După părerea sa e nevoie de un primar cu personalitate, pentru care dezvoltarea orașului ar fi cauza vieții. „Lucrurile, consecutiv, trebuie schimbate radical, de la echipă şi viziune, la atitudine şi legislaţie. Cu condiţia că vine să administreze oraşul o echipă credibilă şi cu altă viziune, apelând şi la practicile urbanistice occidentale”, concluzionează Mircea V. Ciobanu.
„Trăiască Putin, la revedere Europa?” este editorialul semnat de Petru Grozavu în Ziarul de Gardă. „În toți anii de după 1990, noi niciodată nu am avut vreun scrutin electoral lipsit de riscuri. Însă, nici unul nu a fost mai riscant pentru destinele R. Moldova, ca cel de duminică. Potrivit unor surse neoficiale, Rusia a investit enorm în aceste alegeri. Numai pentru proiectul electoral al lui Ion Ceban, candidatul socialiștilor la Primăria Chișinău, a fost pus la bătaie un miliard de lei. Și banii nu sunt tot”, notează comentatorul. După părerea sa scrutinul electoral de duminică este unul special și esențial pentru R. Moldova în actuala conjunctură politică, cu o guvernare hibrid, suspectă și neclară. „Miza e mult mai mare decât alegerile locale. Prin scrutinul de duminică, în care socialiștii pretind întâietatea, se pun bazele alegerilor prezidențiale din anul viitor, în care Dodon pretinde un al doilea mandat, și, posibil și a unor parlamentare anticipate”, consideră Petru Grozavu.
Moțiunea de cenzură înaintată Cabinetului Sandu este pârghia cu care socialiștii moldoveni vor putea schimba, dacă vor, ecuația de putere din Republica Moldova. de această părere este jurnalistul Victor Nichituş citat de tribuna.md. „Voința politică a socialiștilor depinde de numărul de primari și de consilii raionale pe care le vor câștiga în urma alegerilor locale din 20 octombrie. În același timp, moțiunea are capacitatea de a face mai maleabil blocul ACUM în disensiunile existente între președintele Dodon și premierul Maia Sandu la tema reîntregirea statului moldovean și mandat special pentru regiunea transnistreană. Votul pentru moțiune va avea loc după aflarea rezultatelor alegerilor locale”, crede Victor Nichituș.
Consiliului Superior al Magistraturii şi-a amânat joi şedinţa din lipsă de cvorum. Amânarea a concis cu decizia Curţii Supreme de Justiție care a dat dreptate judecătorilor care convocaseră adunarea generală a magistraţilor în cadrul căreia unii dintre membrii CSM au fost revocați. CSM trebuie să se conformeze hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor, susține doctorul în drept și fostul membru al CSM, Alexandru Arseni. „Hotărârea Adunării Generale, evident are forță juridică și este obligatorie și pentru actuala componență căreia i s-a retras mandatul, însă, ei trebuie să-și exercite doar funcțiile administrative”, explică Alexandru Arseni, citat de Radio Chişinău.
„Comerţul cu cetăţenia Moldovei a fost lansat pentru obţinerea rentelor din spălări de bani”, titrează mold-street.com cu referire la un raport al Transparency International care analiează riscurile pentru UE a schemelor de cetăţenie şi reşedinţă oferite persoanelor terţe. În cazul Moldovei se recomandă anularea definitivă a programului de acordare a cetăţeniei contra investiţiilor ca fiind unul nociv şi cu riscuri de securitate regională. Se cere începerea unei investigaţii asupra modului de iniţiere şi promovare a programului, sincronizat cu alte iniţiative ce vizau amnistia capitalurilor şi de-criminalizarea infracţiunilor economice. O altă recomandare e examinarea oportunităţii de convertire a programului „cetăţenie prin investiţie” într-un program de „reşedinţă prin investiţie” cu accent pe atragerea investiţiilor străine directe şi stimularea iniţiativelor antreprenoriale.
