Escortat în instanță de mascați de la Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, Plahotniuc a fost asaltat de jurnaliști cu întrebări, însă judecătorii i-au avertizat că „nu sunt la o conferință de presă sau la o emisiune televizată” și l-au scos din sala de judecată.
Oligarhul nu a reușit să facă declarații de presă, iar după ce a fost introdus în sală pentru a doua oară, jurnaliștii au păstrat liniștea și au deconectat camerele de vederi când a început ședința propriu-zisă, așa cum le-a cerut judecătorul Sergiu Stratan.
Avocatul Lucian Rogac a cerut ca procesul să fie filmat integral, și nu doar începutul ședințelor. Plahotniuc le-a spus magistraților că aceasta este propunerea lui și el o susține. Judecătorul Sergiu Stratan a respins solicitarea, spunând că nu este întemeiată.
În luările sale de cuvânt, Plahotniuc s-a declarat nevinovat și le-a spus judecătorilor că a pregătit o listă de circa 160 de martori, care sunt importanți pentru „a face lumina în frauda bancară”. „Nu cer favoruri, doar să pot să arăt adevărul”, a menționat el.
Plahotniuc a povestit că, în penitenciar, a dormit câte două-trei ore pe noapte ca să reușească să-și studieze dosarul, care este examinat într-un ritm „cosmic”, și că, neavând la început o mașină de calcul, a fost nevoit să verifice tranzacțiile în gând: „Nu am calculat în minte atâta în viața mea”.
El a mai spus că administrația penitenciarului îi permite să facă un apel de 20 de minute pe săptămână și că, din această cauză, trebuie să aleagă să-și sune familia sau avocații.
Inculpatul s-a arătat indignat de faptul că este învinuit că a creat și a condus o organizație criminală care influența procesele politice, dar acuzarea nu a invitat pentru audieri persoane care au ocupat funcții importante în stat, ca să le întrebe la indicațiile cui au acționat. Avocatul Lucian Rogac a precizat că, potrivit versiunii procurorilor, Plahotniuc avea „influență ocultă” asupra puterii legislative, a celei executive și judecătorești.
Cine sunt martorii lui Plahotniuc
Astfel, apărarea a propus ca în instanță să fie chemați foști președinți și vicepreședinți ai Parlamentului din perioada 2010-2015 și câțiva deputați care făceau parte atunci din biroul permanent și din unele comisii parlamentare. De asemenea, avocații au inclus în lista martorilor foști membrii ai guvernelor din perioada 2013-2014, foști conducători ai Băncii Naționale și ai celor trei bănci din care au fost sustrași banii.
Un compartiment aparte în lista martorilor îl ocupă reprezentanții sistemului de justiție din acea perioadă: foști procurori generali, președinți ai Curții Supreme de Justiție și membri ai organelor de autoadministrare. De asemenea, apărarea insistă să fie audiat omul de încredere al lui Plahotniuc – fostul deputat Vladimir Andronache (aflat în arest acum), și notara lui Plahotniuc – Olga Bondarciuc. Ambii sunt vizați în cauze penale privind frauda bancară.
Plahotniuc a sugerat că „procurorii se tem că va apărea adevărul” despre beneficiarii și organizatorii furtului miliardului. El a explicat că vrea să-i întrebe în instanță pe foștii conducători ai procuraturilor dacă cineva a influențat investigarea fraudei bancare. Plahotniuc crede că dosarul penal împotriva sa a fost pornit după ce controversatul om de afaceri Veaceslav Platon „i-a consultat pe procurori”.
Deși nu a rostit numele rivalului său, el a dat de înțeles că îl are în vedere pe Platon. Plahotniuc a menționat că acest „consultant” figurează acum în dosarul său drept complice. De asemenea, el s-a indignat că procurorii i-au atribuit compania ZenitManagment și lui, și lui Platon, și lui Ilan Șor, un alt oligarh, condamnat în absență la 15 ani de închisoare pentru implicare în furtul miliardului.
Avocatul Lucian Rogac le-a spus judecătorilor că, deși apărarea a inclus în listă 160 de martori, nu va insista pe audierea tuturor. Unii dintre ei figurează în dosare penale și, din acest motiv, ar putea refuza să facă declarații.
Judecătorii vor anunța decizia cu privire la lista martorilor pe 3 decembrie.
Și-a studiat dosarul timp de două luni
De când a fost extrădat din Grecia, în septembrie, Plahotniuc refuza să fie adus în instanță din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, unde se află în arest. El nu s-a prezentat la niciuna din ședințele de judecată în care este examinat dosarul lui pe fond și nici la cele în care au fost examinate demersurile procurorilor cu privire la prelungirea arestului.
Inculpatul scria, de fiecare dată, cereri prin care informa judecătorii că are nevoie de timp ca să studieze materialele din dosarul său penal, care numără 97 de volume, și solicita ca ședința să aibă loc în absența lui.
Pe 1 decembrie, Plahotniuc a anunțat pe rețele, prin intermediul avocaților săi, că a reușit „în sfârșit” să-și citească dosarul și că va participa „în curând” la ședințe, pentru a le prezenta magistraților „propriile argumente și dovezi” care ar demonstra că acuzațiile ce i se aduc sunt „nefondate” și dosarul este „politic”.
A doua zi, el a acceptat pentru prima dată să fie adus în sala de judecată. La ședința precedentă, pe 28 noiembrie, procurorul Alexandru Cernei a finalizat prezentarea probelor acuzării.
Judecat într-un dosar, cercetat - în alte patru
Vladimir Plahotniuc a fost extrădat la Chișinău de la Atena pe 25 septembrie, la șase ani distanță după ce a fugit din Moldova. Imediat după aterizare, el a fost transportat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, în baza a patru mandate de arestare, emise pe numele lui când se afla peste hotare. Toate au fost prelungite cu câte 30 de zile de două ori, în octombrie și noiembrie.
Singurul dosar împotriva oligarhului care a ajuns pe masa magistraților se referă la frauda bancară din 2014. Mai exact, Plahotniuc este învinuit că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă.
Procurorii investighează încă patru cauze penale împotriva lui Plahotniuc: un alt episod din frauda bancară, escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
