Linkuri accesibilitate

„Vectorul politicii externe, în special al celei regionale, a fost tranșat încă în 2005” (Victor Pelin/IPN)


Revista presei matinale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:47 0:00
Link direct

Participarea președintei Maia Sandu la lucrările summit-ului Platforma Crimeea și organizarea la Chișinău a reuniunii cvadrilaterale: R. Moldova-Polonia-România-Ucraina, a reconfirmat reperele politicii externe moldovene, notează comentatorul Victor Pelin în editorialul său de pe ipn.md. Constatarea centrală a autorului este că actuala politică externă a R. Moldova nu se deosebește prea mult de cea din perioada guvernării președintelui Vladimir Voronin și a Partidului Comuniștilor. „Vectorul politicii externe, în special al celei regionale, a fost tranșat încă în 2005. Acțiunile întreprinse actualmente de președintele Maia Sandu nu sunt altceva decât o încercare a reabilitării relațiilor pe care le-au distrus liderii așa-zisei Alianțe pentru Integrare Europeană, odată cu politizarea și coruperea instituțiilor de drept și de reglementare ale statului. Sub presiunea circumstanțelor, politica externă capătă un profil de maturitate, marcată de consecvență”, scrie comentatorul. El precizează că Deși PCRM și PAS se deosebesc cardinal în multe privințe, totuși cele două formațiuni ar putea contribui în mod fundamental la consolidarea parcursului european al R. Moldova. „Nimeni nu împiedică deputații PAS și PCRM, nici chiar renegatul Dodon și deputații PSRM, să imprime o alură de neclintit politicii externe a țării, consfințind vectorul european în legea fundamentală. Ar fi un test extraordinar al consecvenței politice a ex-președintelui Vladimir Voronin și formațiunii sale”, concluzionează Victor Pelin.

Editorialistul Ziarului Naţional Nicolae Negru notează că prezența la Chişinău de Ziua Independenței a tocmai trei președinți ale celor mai mari țări din vecinătate a eclipsat oarecum evenimentul din ajun de la Kiev unde a fost lansată „Platforma Crimeea” şi discursul ţinut acolo de președinta moldoveană Maia Sandu. Negru reia așadar criticile în adresa Maiei Sandu care nu a făcut nici o mențiune despre Transnistria în discursul său de la Kiev. „După discursul din 2 martie, când a pus durata conflictului transnistrean pe seama corupției mesajul de pe Platforma Crimeii ridică noi semne de întrebare. E ciudată această atitudine „șmecheră”, enigmatică, lipsită de transparență, care ne pune în situația să-i ghicim motivele”, notează editorialistul. El sugerează că poziția președintelui moldav ar putea fi consecința întâlnirii pe care Maia Sandu a avut-o recent cu emisarul Kremlinului, Dmitri Kozak. „…Având trupe ruse pe teritoriu, care refuză să plece, dar să nu sufli nicio vorbă despre aceasta în momentele potrivite, sună cam bizar, poate părea cumva neserios, deși toată lumea înțelege că Maia Sandu nu glumește”, conchide Nicolae Negru.

TVR Moldova publică opinii de experţi despre cum a evoluat relaţia moldo-română în anii de independență ai R. Moldova. Analistul Ion Tăbîrţă precizează că relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti au fost determinate în mare parte de culoarea politică a guvernării de la Chişinău. „În momentele în care noi am avut guvernări pro-europene sau pro-româneşti, de regulă, relaţiile au fost bune. În situaţia în care am avut la conducere partide de stânga cu nuanţe clare pro-Rusia, atunci aceste relaţii s-au înrăutățit semnificativ. Şi cel mai important este că această înrăutăţire nu a avut un substrat real. Acesta a fost doar un palier, oficial, politic, al relatiei moldo-române, însă am avut şi al doilea palier, de relatie umană, ori între cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului mereu au avut relaţii bune şi foarte bune”. Doctorul abilitat şi conferenţiar universitare la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Valentin Naumescu, crede şi el că în cei 30 de ani relaţii dintre Republica Moldova şi România au înregistrat suişuri şi coborâşuri. „Ele au depins, în primul rând, de alternanţa la guvernare la Chişinău şi de orientarea ideologică a puterii de la Chişinău în raport cu occidentul şi Federaţia Rusă”.

Portalul anticoruptie.md publică un interviu cu avocata Violeta Gășițoi care constată că situația drepturilor omului în R. Moldova la 30 de ani de la proclamarea independenței rămâne precară. „Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de la independență încoace nu a fost asigurată și garantată de stat… Persoane cu trecutul penal sau lipsite de integritate au nimerit la putere. Mulți ani la rând ne-au lipsit alegeri libere și democratice, mult timp nu am avut presă independentă și profesională din cauza monopolului celor ce dețineau puterea de stat. Instanțele de judecată , procuratura și întregul sistem de drept sunt grav afectate de corupție, lipsa de integritate și profesionalism. Drept consecință se emit hotărâri arbitrare, se încalcă drepturile fundamentale ale omului, iar deciziile instanțelor de judecată nu sunt efective. Aceste circumstanțe duc la agravarea în continuare a situației şi la distrugerea principiilor democratice”, afirmă avocata. „Corupția afectează în primul rând drepturile omului și eradicarea corupției va duce la asigurarea în primul rând a multor drepturi”, concluzionează, între altele, Violeta Găşiţoi.

XS
SM
MD
LG