ntr-un material pentru Gazeta de Chișinău, Ilie Gulca scrie că nepedepsirea membrilor Partidului Șor pentru implicarea lor în furtul miliardului și agresivitatea acestora împotriva deputaților care îi numesc „hoți” a atins pesemne punctul critic. În opinia expertului în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, citat în material, dacă acțiunile acestei formațiuni vin în contradicție cu interesul național, interesul public, principiile statului de drept și reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, poate să apară problema de a declara partidul în afara legii. Cu toate acestea, expertul a semnalat că nu trebuie confundat partidul, cauzele penale și sentințele emise pe numele membrilor formațiunii. „Răspunderea penală este una individuală, care nu se poate răsfrânge asupra partidului politic din care fac parte acești indivizi”, a precizat el.
Despre Afganistanul moldovenesc scrie Alina Radu pentru Ziarul de Gardă. Autoarea amintește că anul acesta s-au împlinit 32 de ani din momentul în care soldații sovietici s-au întors din Afganistan. În editorial se subliniază că au fost 12500 de tineri din Moldova sovietică înrolați în acel război și că 301 dintre ei s-ar fi întors în Moldova în sicrie de zinc, iar câțiva au dispărut fără urmă. În opinia autoarei, principala lecție e că nu vrem sicrie de zinc și că avem prea puțini copii, viețile ne sunt prea scurte ca să încapă în ele astfel de tragedii. „Ca să evităm războaiele cu arme de foc, trebuie să luptăm categoric și dur cu corupții. Războaiele armate le aduc bani și teren de speculații. Apoi, ne lasă sicriele, își iau banii și fug”, conchide Radu.
Reformele propuse de noul guvern în sectorul justiției includ planul de atestare a judecătorilor și procurorilor moldoveni, se scrie într-un articol publicat pe site-ul Noi.md. În material se menționează că experiența altor țări arată că aplicarea acestui mecanism nu a dat rezultatele dorite: „de regulă, corupții susțin acest examen și prin diverse metode nu pleacă din sistem”. Experții citați în analiză atenționează că reformele în justiție trebuie făcute numai în cadrul Constituției, ceea ce este destul de problematic în cazul evaluării externe a judecătorilor și procurorilor.
La 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova este important să ne desprindem de moștenirea trecutului comunist, consideră directorul Centrului de Studiere a Regimurilor Totalitare și Războiului rece, Igor Cașu, citat de Radio Chișinău. În plus, este necesar să studiem cât mai mult esența regimurilor totalitare și autoritare pentru a nu permite repetarea unor astfel de orori în viitor, afirmă el. „Este important să se facă lumină în privința adevărului istoric pentru că și astăzi ideea de eliberator este folosită și în disputele curente”, spune Cașu.
Puciul din 1991 nu ar fi putut opri procesul de naționalizare și independență, consideră ex-ambasadorul Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, întrebat de IPN cu prilejul aniversării acestui eveniment. „În momentul în care acest puci s-a produs, rezultatul său putea fi ori menținerea unui URSS în stil autoritar-totalitar, cu posibile represiuni masive, sau, așa cum s-a întâmplat, continuarea proceselor de obținere a independenței”, afirmă Lupan. El conchide că, după 30 de ani de la puciul de la Moscova, urmat de obținerea independenței Republicii Moldova, evoluțiile din interiorul acestei țări, cât și cele externe, încă depind de voința politică și capacitatea guvernului de a implementa reforme reale.
Tot IPN îl citează pe doctorului în științe politice Ion Duminica, care afirmă că Parlamentul trebuie să declare 23 august Zi de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare. Potrivit acestuia, pentru a scoate la iveală adevărul istoric despre atrocitățile regimurilor totalitare ar trebui modificate manualele școlare și instruită o nouă generație de istorici și profesori. „Noi suntem acum la etapa ierarhizării victimelor. În funcție de preferințele politice, unele victime sunt scoase în față, altele sunt ascunse. Acest lucru trebuie să înceteze”, a spus Duminica.
