„Negocierea noii ordini europene și paradigma soluționării conflictului transnistrean” – așa este intitulat un editorial semnat de comentatorul politic Anatol Țăranu pentru IPN. În opinia sa, Republica Moldova s-ar putea confrunta cu riscul federalizării și pentru a evita această soartă este nevoie să fie amendată legea despre actualul statut al regiunii transnistrene, juridic parte componentă a Republicii Moldova, ca teritoriu temporar ocupat de un regim separatist în serviciul intereselor geopolitice ale Rusiei. „Pentru Republica Moldova adoptarea unei asemenea legi ar avea valoarea decuplării de „lumea rusă”, spațiu asupra căruia se extind revendicările geopolitice ale Moscovei”, consideră Țăranu.
Tot IPN îl citează pe fostul ambasador al Republicii Moldova la București și Bruxelles, Mihai Gribincea, care comentează solicitarea NATO de retragere a trupelor ruse din R. Moldova. Probabil, Rusia, fără pic de rușine, va răspunde NATO, așa cum a făcut-o mai devreme, că trupele ruse în Moldova sunt „pacificatoare” și se află în regiunea transnistreană legal, afirmă el. În comentariu se scrie că anterior autoritățile au întreprins încercări de a „nu-i supăra pe ruși”, abordând subiectul aflării ilegale a trupelor ruse în regiunea transnistreană, „iar argumentele aduse de partea moldovenească demonstrează clar caracterul ilegal al aflării trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova”, precizează Mihai Gribincea.
„Ucraina – un Afganistan al Europei?” – se întreabă Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. El scrie că sunt câteva luni de când Ucraina bate alarma că Rusia s-ar pregăti să vină cu război peste ea. „Lucrurile au rămas la faza condiționalităților reciproce: America insistă ca Rusia să își retragă trupele de la granița cu Ucraina, iar Rusia – ca SUA să pună punct extensiei în est, să nu admită aderarea Ucrainei la NATO și să-și retragă trupele din Bulgaria și România”, punctează autorul. În opinia sa, un război al Rusiei cu Ucraina, chiar dacă va fi să se limiteze doar la această arie geografică, deja e un mare pericol pentru pacea Europei. „Războaiele nu rezolvă problemele, ele creează probleme”, conchide autorul.
Într-un articol de opinie pentru portalul Deschide.md, Constantin Uzdriș scrie că reuniunea șefilor diplomațiilor ruse și americane a demonstrat că SUA nu vor schimba principiile fundamentale ale democrației pe o înțelegere de moment și a arătat că blocul euro-atlantic este unit și că nu pot fi înțelegeri cu unele țări aparte. În opinia sa, Vladimir Putin nu ascunde că își dorește reeditarea Uniunii Sovietice, doar că acest lucru „ar putea trece de la „catastrofă geopolitică” la o catastrofă socială globală”. Uzdriș spune că Putin ar putea ataca Ucraina doar dacă va ști sigur sau va fi asigurat că războiul nu va dura mai mult de o lună sau două. „Rusia și Putin nu pot face față unui război de durată. Cât privește celelalte state, Moscova își va continua acțiunile hibride prin presiuni economice și energetice”, conchide autorul.
Războiul informațional a fost amplificat de Rusia mai ales după anexarea Crimeii și susținerea separatismului în unele regiuni din Ucraina, iar mașinăria de manipulare vizează și R. Moldova, spune expertul în securitate Viorel Cibotaru, citat de Radio Chișinău. „R. Moldova este expusă unui astfel de atac. El nu a contenit sub nicio formă în toată această perioadă, dar, în funcție de interesul pe care Rusia îl urmărește, într-un moment sau altul atacurile capătă și noi nuanțe”, consideră fostul ministru al apărării.
Într-un articol de pe portalul Mold-Street.com se scrie că deși încă în luna noiembrie 2021 costul gazelor naturale crescuse semnificativ, întreprinderea Transautogaz, controlată de Moldovagaz, propunea la licitațiile publice gazul metan la un preț de doar 9 lei 62 de bani, inclusiv TVA, pentru un metru cub – pentru întreg anul 2022. De vină însă ar fi condițiile impuse de autorități la depunerea ofertelor, se subliniază în articol.
O schemă de îndatorare cu 70 de milioane de euro a fost pusă la cale pentru a pune pe butuci Calea Ferată din Moldova, se scrie într-o investigație publicată de Ilie Gulca și Mădălin Necșuțu pe portalul Anticorupție.md. În material se constată că firma unui om de afaceri din Ucraina, consilier al mai multor deputați din Rada Supremă, Nicolae Sambojuk, fost cetățean al R. Moldova, a demarat o serie amplă de acțiuni în justiție în 2002, în Moldova, Germania, Rusia și Ucraina, pentru a obține de la Calea Ferată din Moldova (CFM) peste 70 de milioane de euro în calitate de venit ratat pentru niște vagoane care nu au ajuns la o firmă ucraineană. Creanța a fost mutată la firme din trei state ca în cele din urmă să ajungă în Ucraina, unde, în 2017, magistrații au obligat CFM, în primă instanță, să plătească această datorie fictivă imensă, se mai scrie în anchetă.
Despre moartea presei literare scrie Mircea V. Ciobanu pentru Gazeta de Chișinău. El notează că „Revista literară” și „Sud-Est cultural”, două dintre puținele publicații de cultură din Chișinău, nu vor fi finanțate în acest an de Ministerul Culturii. Singurul proiect susținut a fost al „Contrafortului”, dar acum câteva zile revista a anunțat că-și încetează apariția, subliniază autorul. Ciobanu afirmă că în pofida angajamentului declarat al Ministerului Culturii de a susține programe dedicate presei literare, două reviste din trei nu au trecut concursul și nu au obținut finanțele necesare.
„O fi existând înalte rațiuni strategice, dar nu mi se pare strălucită preferința Ministerului Culturii pentru activități efemere, în locul unor proiecte durabile. Mi se pare iresponsabilă miza instituțiilor culturale (fără deosebire) pentru activitățile trecătoare, ignorând valorile durabile, care pot fi dovezi în timp ale trecerii noastre prin lume”, conchide autorul.
