Pe site-ul adevarul.md, Cristian Unteanu se referă la știrea că Rusia a publicat condițiile de securitate pe care vrea să le negocieze cu NATO. El le dă celor două documente trimise de Rusia în acest sens către NATO trei posibili interpretări: ultimatum, bluf sau bază de negocieri. În orice caz, presupunerea analistului e că ceea ce se întâmplă acum poate fi la fel de important ca ceea ce a fost la Ialta - s-a vorbit atunci despre graniţele până la care părţile erau de acord că era firesc să se extindă NATO, exact despre aceste graniţe este vorba şi acum, explică expertul. Ce cere, însă, Rusia în cele două documente? Nu va exista nici un fel de extindere a NATO către Est. Nu va exista niciun fel de cooperare militară cu fostele state sovietice, inclusiv cu Ucraina sau cu alte ţări din estul Europei, Caucazul de sud sau din Asia Centrală. Retragerea forţelor pe poziţiile ocupate de NATO înainte de 1997, adică înainte de aderarea Republicii Cehe, Ungariei, Poloniei, Bulgariei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, României, Slovaciei, Sloveniei, Albaniei, Croaţiei, Muntenegrului şi Macedoniei de Nord. „După cum vedeţi, cererile ruseşti sunt la nivel maximal, tocmai pentru a pune o presiune cât mai mare şi orienta într-un anume sens procesul de negocieri”, scrie Cristian Unteanu și publică documentele, cu îndemnul: vă invit să nu vă limitaţi la comentarii, ci să lecturați şi cele două documente propuse de partea rusă în atenţia celor din NATO!
Într-un alt articol semnat pe același site de Ion Gaidau, se afirmă: Rusia continuă să desfăşoare trupe la graniţa cu Ucraina în timp ce mimează diplomația. SUA pregătesc o listă cu subiecte de preocupare, „În timp ce exercită presiuni pe frontul diplomatic, cu propaganda de rigoare, Vladimir Putin continuă consolidarea dispozitivului său militar la graniţa cu Ucraina. Potrivit CNN, cel puţin şase grupuri tactice de batalion ale armatei ruse sunt pe drum spre graniţa cu Ucraina. Sunt unităţi de luptă cu sarcini foarte diverse şi destul de autonome care au jucat un rol important în activitatea militară a Rusiei în Ucraina în 2014, notează sursa citată. Rusia ar avea în prezent 50 de grupuri tactice de batalion lângă Ucraina. Mai mult decât atât, armata rusă a trimis sâmbătă bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune Tu-22M3 la graniţa vestică a Belarusului, chiar lângă Uniunea Europeană. Aceste bombardiere vor fi folosite oficial pentru patrulare, împreună cu avioane de luptă Su-30SM. Aceste informaţii vin după ce Rusia şi-a prezentat „garanţiile juridice” de securitate. Dar aceste solicitări par mai degrabă menite pregătirii terenului în spiritul refacerii Uniunii Sovietice, pe care Vladimir Putin o consideră drept „Rusia istorică”.
O idee a analistului Valeriu Pașa legată de același subiect e că ar fi ciudat felul în care Republica Moldova rămâne izolată de evenimentele din lume și din regiune. În timp ce în regiune, scrie el într-un comentariu de pe pagina sa FB, presa, elitele politice, mediul academic și, prin multiplicare, „la bucătărie” sunt agitate de discuții despre potențial conflict devastator, în Moldova-i liniște. „Nu vezi o dezbatere la TV despre „atacă Putin sau nu”, nici tu o ședință a Consiliului de securitate. În buletinele de știri nu o să vezi în prim plan relatări detaliate despre „proiectul de acord” transmis de Rusia către SUA și explicațiile experților la temă. Nu ar fi poate o problemă, dar ne vizează și pe noi. În eventuale scenarii mai extreme ne vizează până la dispariția statului independent Republica Moldova timp de câteva zile. Să sperăm că nu se va ajunge la scenariile extreme, dar până și cele mai optimiste vor duce la o schimbare de status quo. Clasa politică și formatorii de opinie, în primul rând cei din TV, nu ar trebui să fie indiferenți.”
Dacă Republica Moldova intenționează să adere la Uniunea Europeană, cu ce identitate națională are ea de gând să coloreze concertul european, mottoul căruia este, „Uniți în diversitate”? Cu identitatea falsă moldovenistă și antiromână impusă de trecutul colonial? Sunt întrebări cu care începe un OP-ED semnat de Anatol Țăranu pe site-ul deschide.md. La părerea lui, cu asemenea identitate poți fi eligibil doar în spațiul eurasiatic de reviviscență a imperiului și doar cu statut de semicolonie. „În Uniunea Europeană poți să intri doar cu o autentică identitate, care pentru Republica Moldova este cea românească...” Pentru Țăranu, Republica Moldova a evoluat, timp de treizeci de ani, într-un adevărat stat-problemă pe continentul european. „După nivelul de dezvoltare economică, ea așa și nu a recuperat nivelul atins în punctul de desprindere de URSS. Republica Moldova încă nu s-a realizat în forma unei comunități de oameni ce ar fi în deplin consens privind identitatea și istoria sa, dar, la fel de important, privind viitorul său. Ca țară, Republica Moldova încă nu este în stare să-și impună suveranitatea pe tot teritoriul său recunoscut internațional. Ca stat, Republica Moldova încă rămâne disfuncțională în multe aspecte, inclusiv în ceea ce privește pilonii fundamentali, cum ar fi instituțiile democratice, supremația legii și asigurarea unei baze economice stabile”.
