Într-un articol de analiză pentru Gazeta de Chișinău, Ilie Gulca scrie despre acuzațiile la adresa lui Alexandr Stoianoglo și implicațiile politice ale reținerii acestuia. În material e citat comentatorul politic Ion Tăbârță, care califică acțiunile autorităților drept un „blitzkrieg” și denotă lipsa unei strategii consecvente pentru debarcarea procurorului general. „Cel mai important este ca acest proces să fie unul ireversibil, să avem un procuror general care să se implice activ în lupta anticorupție”, a spus Ion Tăbârță. În același articol e menționată și opinia analistului Dionis Cenușă, care estimează că Stoianoglo, „cel mai probabil, are legături cu Platon, iar cel din urmă este un personaj toxic”. În același timp, Cenușă susține că „procedurile de reținere trebuie analizate amănunțit. „E ceva nou și este posibil că anumite abuzuri s-ar fi strecurat, deoarece ideea era că Stoianoglo trebuie oprit să ia decizii de contraatac. Abuzurile vor fi folosite de Stoianoglo pentru a se apăra”.
Partenerii externi trebuie să ia atitudine față de reținerea scandaloasă a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, consideră politologul Corneliu Ciurea, citat de AccentTV. El afirmă că acestea sunt acțiuni dure, ineficiente din punct de vedere politic în țara noastră, deoarece acest lucru dă naștere imediat pozițiilor din partea opoziției, din societate. „Autoritățile au calculat greșit, deoarece cei nemulțumiți și-au unit forțele”, consideră politologul.
Stoianoglo a știut foarte bine în ce se bagă, și-a asumat anumite fapte, acum trage consecințele, iar cei care plâng acum după el sunt doar cei care ori n-au priceput nimic ori au alte interese, consideră analistul român Cristian Hrițuc, citat de portalul Deschide.md. „Justiția nu se face la televizor și nu se face de către ziariști și nici de către politicieni. Se face în sala de judecată. Mai este mult până ca acest lucru să se înțeleagă în Republica Moldova”, consideră autorul. Hrițuc afirmă că o reformă nu se face cu oamenii care au stricat sistemul.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Petru Grozavu afirmă că Găgăuzia pare să nu mai vrea să fie moșia electorală exclusivă a „stângii”. El scrie că niciun partid politic serios de la Chișinău, inclusiv cel de guvernământ, nu au manifestat interes pentru un scrutin electoral desfășurat într-o zonă mereu perturbată de „hienele roșii”. Grozavu spune că găgăuzii votează cum votează și preferă ceea ce preferă, fiindcă lumea nu știe decât de două partide: comuniști și socialiști, iar cuvântul de care ascultă alegătorii găgăuzi este cel al președinților de colhoz. „Găgăuzii au obosit de „stânga”. Cu ce alternative poate veni „dreapta”?”, întreabă autorul.
Criza de pe piața energetică se adâncește, se scrie într-un articol publicat pe portalul Mold-Street.com. Centrala Termoelectrică Moldovenească, controlată de rușii de la INTER RAO EES, avertizează că ar putea reduce volumul livrării energiei electrice pe malul drept al Nistrului, se scrie în articol. „Rezervele de cărbune sunt limitate și sunt suficiente pe o lună, două de zile”, se mai subliniază în material. Mold-Street notează că delegațiile RM plecate la Moscova și Sankt-Petersburg speră să ajungă la o înțelegere cu Gazprom privind majorarea livrărilor de gaze prin Ucraina.
Faptul că Republica Moldova alocă o parte importantă din bugetul său pentru sistemul de justiție nu neapărat înseamnă că resursele alocate sunt suficiente, transmite IPN. Vlad Gribincea, președintele CRJM a adăugat că Republica Moldova, în 2018, avea 16 judecători la 100 de mii de locuitori, iar în 2020 acest coeficient a scăzut la 15 judecători. În opinia sa, motivul este că un număr mare de judecători au plecat din sistem, iar alții încă nu au fost angajați. Numărul de avocați a scăzut, mai spune Gribincea. „Una din explicații este că avocaților li se dă o pondere mică în proces”, se conchide în material.
