Șomajul, în ușoară scădere
Anul trecut, în R. Moldova au fost 35.200 de șomeri, în descreștere cu peste 42 de mii față de anul precedent. Datele prezentate de Biroul Național de Statistică arată că șomajul a afectat într-o măsură mai mare femeile (52,8%) și persoanele din mediul urban (51,7%).
Rata șomajului la nivel de țară a coborât la 4%, față de 4,6% în anul anterior. Cea mai mare rată a șomajului (4,1%) este în mediul urban și în rândul tinerilor de 15-24 ani (9,8%), de peste două ori mai mare decât media națională. În cazul persoanelor cu dizabilități, rata a fost de 4,9%.
Expertul în economie Iurie Gotișan spune că, desi statisticile indică o scădere a șomajului, acestea nu reflectă întreaga realitate. Mulți moldoveni apți de muncă nu sunt înregistrați oficial ca șomeri, iar exodul forței de muncă a dus la o piață distorsionată.
„O rată mică a șomajului nu înseamnă automat mai multe persoane angajate. Emigrarea masivă a Moldovei distorsionează cifrele oficiale și ascunde probleme reale ale pieței muncii”, afirmă Gotișan. Potrivit lui, emigrarea masivă și-a pus amprenta asupra pieței muncii, respectiv a calității factorului uman și altor elemente de adaptabilitate a acestuia pe piață.
Scade și numărul angajaților
În 2024, numărul populației ocupate a constituit 853,9 mii persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul precedent. Vârsta medie a persoanelor ocupate este de 44 de ani.
Rata de ocupare generală a fost de 42,7%, în scădere față de anul trecut (43,1%). În grupa de vârtsă 20–64 de ani, rata de ocupare a crescut la 56,8%, mai mare în rândul bărbaților și în mediul urban.
Doar 17,5% dintre persoanele cu dizabilități sunt angajate, majoritatea dintre ele locuind în orașe.
Cei mai mulți moldoveni lucrează în servicii
Datele Biroului Național de Statistică arată că majoritatea moldovenilor lucrează în servicii (61,0%), iar agricultura, deși încă importantă, scade ca pondere și ajunge la 18,1%.
Iurie Gotișan spune că fenomenul se explică prin tehnologizarea sectorului și prin veniturile tot mai mici din agricultură. În schimb, serviciile domină piața muncii, ceea ce sugerează că economia este axată mai mult pe comerț decât pe producție.
Cei mai mulți angajați sunt salariați și lucrează la Chișinău
În aspect teritorial, 32,5% din populația ocupată au format-o locuitorii municipiului Chișinău. Urmează regiunea de Nord (28,8%), Centru (23,8%) și Sud (14,8%).
Majoritatea moldovenilor lucrează în sectorul privat (69%), iar 31% – în cel public. Cei mai mulți angajați sunt salariați (81%), urmați de persoane care lucrează pe cont propriu (15%) și lucrători familiali neremunerați. Aproape 6% dintre salariați primesc salariul „în plic”.
Cine nu lucrează în Moldova
Peste 1,1 milioane de persoane de 15 ani și peste nu sunt active pe piața muncii, adică mai mult de jumătate din adulți. Cei mai mulți sunt pensionari, urmați de elevii/studenții și persoane care îngrijesc familia.
Datele statistice mai arată că mai multe femei decât bărbați sunt în afara forței de muncă. În 2024, 58,3% dintre femeile de peste 15 ani nu munceau și nu căutau un loc de muncă, comparativ cu 52,3% dintre bărbați.
Și mediul de trai face diferența: 60,7% dintre locuitorii de la sat nu fac parte din forța de muncă activă, față de 48,8% în orașe.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
