Finlanda a închis sâmbătă patru din cele nouă puncte de trecere a lungii frontiere terestre cu Rusia, în încercarea de a opri un aflux de solicitanți de azil, instigat de Moscova.
Autoritățile de la Helsinki spun că astfel rușii s-ar răzbuna pentru decizia Finlandei de a adera la NATO. Rusia neagă că ar fi trimis migranții peste graniță și acuză la rândul ei Finlanda de politici anti-rusești.
Într-o declarație, ministerul rus de Externe califică decizia Finlandei drept „pripită” și atrage atenția că ar încălca drepturile și interesele a zeci de mii de oameni de ambele părți ale graniței comune.
Relațiile dintre Finlanda și Rusia s-au deteriorat mult de când Moscova a invadat neprovocată Ucraina vecină, în februarie anul trecut.
Pe fundalul războiului din Ucraina, în aprilie, Finlanda a renunțat la decenii de neutralitate și s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice. Moscova a reacționat, avertizând că va lua „contramăsuri”.
Un conflict similar a avut loc în 2021 între câteva țări occidentale și Belarus, aliat apropiat al Moscovei. Atunci, regimul de la Minsk al președintelui Lukașenko a fost acuzat că a încurajat activ zeci de mii de migranți fără acte să treacă granița din Belarus în Polonia și Lituania, ca represalii pentru sancțiunile Uniunii Europene.
Migranții pot depune cereri doar în nord
Săptămâna trecută, poliția finlandeză de frontieră informa că aproximativ 300 de solicitanți de azil, majoritatea din Irak, Yemen, Somalia și Siria, intraseră în țară.
Numai vineri, 17 noiembrie, aproape 100 veniseră în Finlanda din Rusia învecinată, au mai spus oficialii citați de Reuters.
Finlanda are o graniță de 1.340 km cu Rusia, care servește și drept graniță externă a UE și a Spațiului Schengen.
Începând de sâmbăta trecută, când au fost închise patru din nouă treceri de graniță, solicitanții de azil care vin prin Rusia au voie să-și depună cererile doar la două puncte de trecere a frontierei, în nord.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit săptămâna trecută autorităților finlandeze că protejează frontiera externă a UE. „Instrumentalizarea migranților de către Rusia este rușinoasă”, a adăugat ea, citată de Reuters.
Legislația europeană și cererile de azil
Consiliul finlandez pentru Refugiați a reamintit că dreptul de a cere azil ar trebui respectat, indiferent de unde provin solicitanții sau de cum au trecut granița.
Avocatul Poporului pentru nediscriminare din Finlanda a avertizat, tot săptămâna trecută, înainte de închiderea punctelor de trecere, că în temeiul tratatelor internaționale și a legislației UE, guvernul de la Helsinki trebuie să permită solicitanților de azil să ceară protecția, chiar dacă cererile nu sunt întemeiate.
Luni, 20 noiembrie, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a explicat decizia de a închide unele puncte de graniță tocmai prin faptul că în momentul de față este imposibil să returnezi solicitanții de azil, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile de azil.
„Deportarea migranților care nu îndeplinesc criteriile pentru azil a devenit imposibilă, așa că odată ajunși într-o țară, rămân acolo cât vor”, a mai spus Niinisto, în cursul unei vizite oficiale în Polonia.
„Este imposibil ca fiecare țară să rezolve singură o astfel de problemă, pentru că riscă numai să o împingă spre țara vecină”, a mai spus președintele finlandez, care a cerut să se găsească o soluție la nivelul Uniunii Europene.
