Secretarul de stat român Ionuț-Cristian Săvoiu, care a discutat miercuri cu ministra israeliană a transporturilor Miri Regev în numele ministrului român de resort, cu participarea prin call-in a ambasadorului Israelului la București, a spus Europei Libere că ar fi posibil ca pelerinii să treacă prin aeroporturi din estul țării sale, ca Suceava, Iași, Bacău sau Tulcea.
Câți anume ar putea trece și cu câteva aeronave, va depinde de aeroporturile vizate, de capacitatea lor, aici ministerul neavând putere de decizie.
Săvoiu a spus că acordarea permisiunii de tranzit nu are nimic politic, fiind văzută la București ca o ocazie pentru aeroporturile vizate, administrate la nivel local, nu de stat, să obțină venituri, în condițiile problemelor bugetare atât de discutate în țara vecină. Este vorba, în plus, de aeroporturi mai puțin aglomerate din România.
Unul din aeroporturile menționate de oficialul român, cel din Tulcea, a avut, potrivit presei române, doar... opt călători în trei luni de zile.
„Eu văd asta ca trecerea unui număr mare de turiști”, a explicat Săvoiu, confirmând în linii mari o știre apărută mai întâi în presa israeliană, care avansa România drept calea de tranzit mai probabilă spre Uman, în condițiile negocierilor dificile cu R. Moldova. El a adăugat că trecerea trebuie organizată cu grijă, ca orice deplasare de mase mari de oameni, și că în acest scop s-a creat un grup de lucru cu reprezentanții mai multor ministere - dar în esență este vorba de o tranzacție comercială între companiile aeriene străine și aeroporturi.
În 2023 s-a putut prin Moldova, în 2024 - nu
Evreii hasidici, ultraortodocși, merg an de an în orașul ucrainean aflat la vreo 200 km sud de Kiev ca să se închine la mormântul veneratului Rabi Nachman, care a trăit în secolul al XIX-lea.
Ocazia este Rosh Hasannah, anul nou evreiesc, care anul acesta cade pe 22-24 septembrie.
Până la războiul din Ucraina, traseul era: avion de la Tel Aviv la Kiev sau Odesa, iar de acolo cu mașina sau autobuzul. După invazia pe scară largă rusească din 2022, când n-au mai fost zboruri spre Ucraina, pelerinii au trebuit să caute rute alternative.
Moldova este ruta alternativă preferată pentru că este cea mai scurtă, și după unii mai ieftină.
În 2023, zeci de mii de pelerini au trecut prin Chișinău.
Anul următor, moldovenii n-au mai permis însă „podul aerian”, invocând o datorie israeliană de 200.000 de dolari din 2023, ca și probleme cu capacitatea aeroportului moldovean, tot mai solicitat, inclusiv prin înmulțirea curselor, încurajată puternic de puterea de la Chișinău.
Terminal temporar la Chișinău?
De mai multe săptămâni, guvernarea de la Chișinău negociază cu Israelul condițiile unei eventuale reluări a „podului aerian”, existând chiar o discuție pe această temă - și pe altele - între premierii celor două țări.
După ea, guvernarea a spus că partea israeliană va asigura costul tranzitului - dar nu și că s-ar fi ajuns la vreun acord.
Presa israeliană a scris pe surse că Moldova ar avea nevoie de cam 2,4 milioane de dolari pentru asigurarea ordinii și a extinderii temporare a capacității aeroportului. Guvernul PAS a refuzat că confirme această sumă, ca și informația din presa israeliană că ar fi cerut ca banii să-i fie livrați în cont cel mai târziu la 3 septembrie.
La 4 septembrie, televiziunea israeliană Canal 12, preluată de ziarul Times of Israel, a informat că banii vor fi dați „direct guvernului Moldovei” pentru construcția unui terminal temporar special, la Aeroportul Chișinău, capabil să proceseze 500 de persoane pe oră. „Israelul va trimite o echipă de sprijin formată din 90 de agenți de securitate în timpul zborurilor, 24 de polițiști și 50 de traducători” în Moldova, a mai informat sursa citată.
Obstacolele au rolul lor, pentru credincioși
De când cu războiul din Ucraina, Israelul și alte țări cu mari comunități de evrei hasidici nu-i încurajează deloc să meargă la Uman, ba chiar îi avertizează să nu o facă. Localitatea a fost lovită, de altfel, de atacuri rusești aeriene, chiar dacă nu atât de frecvent și grav ca altele.
Pe de altă parte, guvernarea israeliană spune că nu poate să nu ajute oamenii să călătorească în siguranță, dacă țin neapărat. Unii pelerini spun că pe ei nu-i sperie războiul, ba chiar că în credință dificultățile în a ajunge la un țel au rostul lor, călind caracterul. Pelerinajul s-a ținut chiar și pe vremea sovietelor, care numai prietene cu manifestările religioase nu erau.
Anul acesta, guvernul israelian conservator, cu componente naționalist-religioase, este criticat de opoziția liberală, seculară, pentru că alocă bani și timp organizării pelerinajului, în loc să se concentreze pe aducerea ostaticilor ținuți încă în Gaza de militanții Hamas.
Autoritățile israeliene au spus că vor face controale la aeroportul Ben Gurion pentru a împiedica plecarea din țară spre Uman a celor care refuză înrolarea, destul de numeroși în rândurile evreilor hasidici.
Discuția internă din Israel despre pelerini este și mai aprinsă anul acesta decât în trecut pentru că tocmai acum, în septembrie, a început o nouă fază de mobilizare a rezerviștilor pentru ofensiva plănuită în Gaza, unde guvernul conservator al lui Netanyahu promite să distrugă mișcarea Hamas și să aducă ultimii ostatici acasă, vii sau morți.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
