„Democrații moldoveni vând rusofobia în Occident” titrează gazeta.ru. Autorul articolului, Alexei Greazev menționează din capul locului împotrivirea președintelui Igor Dodon și încercările acestuia de a împiedica adoptarea legii care restricționează retransmisiunea programelor informative și analitice din Federația Rusă. Autorul scrie că decizia guvernanților de la Chișinău se încadrează perfect în modelul relațiilor tensionate dintre Moldova și Rusia din ultimul an și este totodată o dovadă a conflictelor politice interne la Chișinău. Alexei Greazev îl citează pe politologul Vladimir Bruter, în opinia căruia PDM a făcut acest pas și din considerente electorale, sperând că legea va ajuta la suprimarea planurilor socialiștilor, îngreunând accesul electoratului pro-rus la informație, care votează pentru PSRM, susține comentatorul.
Portalul Agenției informaționale a Federației Ruse îl citează pe jurnalistul și comentatorul Vladimir Pozner, care a propus două variante de răspuns pentru restricțiile ce vizează mediile rusești. În opinia sa, dacă guvernarea de la Chișinău consideră că emisiunile informative și analitice rusești reprezintă propagandă și sunt îndreptate împotriva Moldovei, s-ar putea apela la o instanță internațională pentru a demonstra contrariul. O altă constatare a jurnalistului este că autoritățile moldovene văd pur și simplu o amenințare în informația venită dinspre Federația Rusă, pentru că este una veridică. Vladimir Pozner a comparat situația de azi cu perioada din URSS când erau bruiate posturile occidentale BBC, „Vocea Americii” sau „Deutsche Welle”, care erau considerate posturi propagandistice.
RIA Novosti publică opinia politologului Valerii Corovin care vede în interzicerea emisiunilor informative și analitice rusești o ,,încercare de lovitură oligarhică” pentru a-l răsturna pe președintele ales de popor, Igor Dodon. În opinia sa, mediile rusești întăresc dorința poporului moldovenesc de a fi mai aproape de Rusia, lucru care însă nu-i place Occidentului. Politologul compară difuzarea canalelor rusești pe teritoriul Moldovei cu un suflu de aer proaspăt, de care societatea are nevoie pentru a se simți suverană, independență și capabilă să ia decizii. Valerii Corovin mai spune că prezența surselor de informație ar ajuta cetățenii să nu se supună voinței oligarhice, care se îndreaptă spre absorbția din partea României și devorarea dinspre Occident”.
Acestea și multe alte instituții de presă rusești publică reacția Ministerului Afacerilor Externe, a cărei reprezentantă oficială, Maria Zaharova a spus că Moldova, „unde forțele rusofobe din parlament și-au impus propria voință întregii populații, alunecă spre practicile totalitare de combatere a punctelor de vedere alternative.”
Declarația a fost citată pe larg și de mai multe instituții media de limba rusă de la Chișinău. Redacția locală a ziarului „Komsomolskaia Pravda”, mai publică un interviu cu expertul rus Mihail Deleaghin, care susține că cetățenilor moldoveni li se ia dreptul de a avea acces la adevăr. În opinia lui, populația Republicii Moldova poate trăi și lucra în condiții normale doar orientându-se spre piața Federației Ruse. Dar pentru că această legătură economică nu ar fi convenabilă Occidentului, crede Mihail Deleaghin, cetățenilor moldoveni li se întâmplă ceea prin ce trec și ucrainenii, li se rup legăturile cu Rusia.
Iar jurnalistul ziarului Moldavskie Vedomosti, Oleg Volcov se întreabă cu refere la legea anti propagandă dacă este posibil să stârnești ură de la televizor. Autorul susține că ceea ce definesc autoritățile moldovene drept propagandă rusă, se conține în fiecare film serial rusesc. Jurnalistul este de părere că din fiecare producție se poate vedea că cetățenii ruși trăiesc mai bine decât cei din Moldova și au un loc de muncă. Autorul consideră că populația Republicii Moldova oricum va afla de salariile și pensiile considerabil mai mari pe care le primesc cetățenii ruși, iar lui Plahotniuc, cu aceste interdicții provinciale nu-i va reuși să provoace dispreț și să afecteze relația dintre cetățenii celor două state. În concluzie, autorul se întreabă despre impactul acestor restricții și compară încrederea de care se bucură liderul de la Kremlin, Vladimir Putin din partea cetățenilor și ratingul scăzut pe care îl înregistrează în sondaje fruntașii partidului de guvernământ, Vladimir Plahotniuc și Andrian Candu.
