Pe 25 septembrie, a fost reluată circulația pentru vehiculele de pasageri la punctul de trecere Terespol–Brest și pentru camioane la Kukuryki–Kozłowiczy, iar transportul feroviar de marfă a fost redeschis pe rutele Kuznica Bialostocka–Grodno, Siemianowka–Swisłocz și Terespol–Brest.
Măsura a urmat unui ordin al ministrului polonez de interne, Marcin Kierwinski, anunțat de prim-ministrul Donald Tusk.
Frontiera a fost închisă din 12 septembrie cu scopul de a contracara riscurile de securitate și presiunea migrației.
Din 2021, Polonia, Lituania și Letonia au acuzat Belarusul că transformă migrația în armă, atrăgând persoane din Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud cu vize turistice și împingându-le spre granițele UE.
Varșovia a spus că este o operațiune hibridă a regimului lui Alexandr Lukașenko din Belarus, susținut de Moscova, pentru a destabiliza UE.
Strategia a creat o criză umanitară, cu migranți blocați timp de săptămâni în pădurile de frontieră și zeci de persoane care au murit din cauza expunerii la Covid-19.
Datele arată că tentativele de traversare neregulamentară au scăzut la începutul lunii septembrie, au crescut în timpul exercițiilor Zapad la 687 și au scăzut la 663 săptămâna trecută.
Între 20 și 23 septembrie, au fost înregistrate 282 de tentative.
Ruta comercială a Chinei către UE
Implicarea Chinei în redeschiderea frontierei este esențială.
Pe 16 septembrie, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său chinez, Wang Yi.
Sikorski a declarat că Polonia speră că Beijingul va ajuta din nou la limitarea „provocărilor belaruse”, amintind cum o întâlnire din 2024 dintre liderul chinez Xi Jinping și președintele polonez Andrzej Duda a coincis cu o reducere temporară a trecerilor de frontieră.
Analiștii spun că prioritatea Chinei nu este alinierea politică, ci protejarea fluxurilor comerciale.
Frontiera dintre Polonia și Belarus este o arteră principală a Inițiativei „O Centură și un Drum”, care transportă mărfuri din China către UE.
Perturbările amenință programul de livrare și subminează afirmația Beijingului conform căreia calea ferată eurasiatică este o alternativă fiabilă la rutele maritime.
„China vrea să evite învinovățirea și să mențină circulația mărfurilor”, a declarat pentru RFE/RL Temur Umarov, cercetător la Carnegie Endowment.
„Obiectivul său este stabilitatea economică și demonstrarea faptului că inițiativa „Centura și Drumul” funcționează.”
În curând se va testa dacă diplomația din culise a Beijingului a funcționat: doar o scădere susținută a numărului de migranți va confirma dacă Minskul a redus presiunea asupra frontierei aflate sub influența Chinei.
Articol preluat de la Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
