În mare, răspunsul la toate cele trei întrebări din intro, pe care l-am căutat (și găsit) în acest episod împreună cu Mircea Țicudean, editorul de politică externă al Europei Libere Moldova, este pozitiv.
În alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, partidele moderate, de centru – creștin-democrații, social-democrații, liberalii, verzii - au rezistat în ciuda amenințărilor dinspre extrema dreaptă, având împreună peste 500 din cele 720 de mandate de europarlamentari.
Rezultatele nu confirmă nici temerile de dinainte de alegeri că europenii ar fi obosit să sprijine Ucraina, care se confruntă de peste doi ani cu un război de agresiune al Rusiei. În Parlamentul European există acum o majoritate robustă care sprijină Ucraina, grupurilor politice mainstream adăugându-li-se și populiști de dreapta care vor pentru Ucraina chiar mai mult (ca cei din partidul PiS din Polonia, membri ai Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni).
În vreme ce sprijinul pentru Ucraina și prin extensie pentru R. Moldova se manifestă și prin susținerea extinderii UE cu cele două țări, cei care se opun aderării Ucrainei, ca partidul Fidesz al premierului naționalist al Ungariei, Viktor Orban și alții, au încheiat alegerile cu rezultate dezamăgitoare (pentru ei).
- Citiți și această analiză: Cum descifrăm rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și ce înseamnă ele pentru R. Moldova și Ucraina
Pe de altă parte, în noul Parlamentul European au ajuns mai mulți adversari ai Ucrainei (și susținători ai Kremlinului) decât în parlamentul vechi, dar capacitatea lor de a se uni într-un grup coerent este limitată.
Dacă acesta este tabloul la nivelul Parlamentului European, rezultatele în țări membre concrete sunt foarte diverse, de la „totul rămâne pe vechi”, ca în multe țări central și est europene și nordice, la un șoc politic, ca Franța și Belgia, unde victoria dreptei extreme la europarlamentare a dus la alegeri parlamentare anticipate (cazul Franței), iar înfrângerea liberalilor a dus la demisia primului ministru (Belgia).
În R. Moldova, unde au votat un număr record de alegători, europarlamentarele pot fi înțelese cel mai simplu ca pe „o sărbătoare” a celor care și-au arătat mândria de a fi europeni, prin intermediul cetățeniei române, iar rezultatul (o victorie a alianței PSD-PNL la guvernare în România) – ca pe un gest de recunoștință „reprezentanților României”, care au sprijinit R. Moldova în ultimii ani.
Cu un episod nou în fiecare luni, „Reporterii” este un podcast în care relatăm pentru ascultătorii noștri - cei care ne ascultă în mașină, în căști în transportul public sau acasă, înainte de culcare – la ce proiecte lucrează reporterii Europei Libere pentru site-ul nostru, pentru paginile noastre de Facebook și Instagram, pentru canalul de YouTube. Vă puteți abona la podcast pe platformele Apple Podcast, pe YouTube, iar ascultătorii din străinătate îl pot găsi și pe Spotify.
