După o serie de note proaste obținute de învățământul moldovean la teste internaționale, ca testul PISA - un examen care evaluează în ce măsură elevii își pot folosi cunoștințele în viața reală - Ministerul Educației a ajuns la concluzia că este nevoie de o schimbare de abordare, așa încât, vorba expertului Anatol Gremalschi, „copiii noștri să fie învățați mai bine”.
El însuși fost ministru, Gremalschi face parte dintr-un grup de patru pedagogi cunoscuți care au elaborat la cererea ministerului actual un „concept al dezvoltării curriculumului școlar” care să aibă în centru elevul, cu nevoile, interesele și capacitățile și sale.
„Aceasta este ideea”, îl cităm mai departe pe fostul ministru, iar în practică ea ar trebui să arate cam așa:
- în clasele primare și în primele trei clase de gimnaziu comasăm mai multe materii predate acum separat într-o singură disciplină integrată ca Artele (îmbinând desenul, muzica, teatrul...) și Științele (compuse din chimie, biologie și fizică);
- în clasele mai mari, adică în liceu, elevii vor avea doar câteva materii obligatorii, apoi vor putea alege doar una din cele trei științe – chimia, biologia, fizica și, în fine, vor putea opta pentru câteva alte materii în funcție de interesele fiecăruia, de planurile de viață și carieră, de posibilitățile liceului.
Dispariția chimiei, biologiei și fizicii în clasele a V-a – a VII-a, așa cum propune conceptul, a scandalizat mulți învățători de ... chimie, biologie și fizică. Trei au fost îngrijorările și întrebările lor principale:
- O să pierdem ore de predare (respectiv din salariu)?
- O să ne trimiteți iar la recalificare, de data asta ca să învățăm a preda Științe (cu atâtea lucruri de făcut, deja trăim la școală)?
- Cum facem ca să nu facem din biologie, chimie și fizică un terci, nu Științe?
Dezbaterile - patru runde până acum, organizate de ministerul Educației în regim online, în luna iunie, dar urmează și altele - au început calm, dar au escaladat, iar la cea de-a patra s-a auzit între altele îndemnul: „stimați participanți, haideți să nu uităm că suntem cadre didactice care trebuie să demonstrăm respect, toleranță la opinie și să nu facem atac la persoană”.
Degeaba au spus autoritățile că:
- numărul de ore nu se va micșora (și așa avem un mare deficit de cadre didactice);
- dacă ești profesori de fizică (de exemplu), nu e chiar așa de greu să mai înveți două materii pentru clasele începătoare de gimnaziu (dacă elevii trebuie să învețe 19 materii, oare nu pot învăța și profesorii două?);
- discuțiile despre o programă școlară nouă sunt abia la început și mai este timp pentru revizii (până în 2027, când trebuie să fie gata totul, pentru că acum există doar un concept);
- viitoarea programă, dacă vede lumina zilei, nu va fi obligatorie ci opțională (pentru școlile care vor dori și vor putea să o adopte).
Multe cadre didactice nu au încredere nici în aceste asigurări, nici în faptul că soluția pentru a „învăța copiii mai bine” sunt pentru Republica Moldova discipline ”integrate” și dreptul elevului de a-și alege el materiile care i se potrivesc (vor alege numai educația fizică, vorba unui profesor de fizică).
Cu speranța că v-am convins că e o dezbatere interesantă, incitantă și cu consecințe pe termen lung, vă invităm acum, împreună cu Liuba Maxim, jurnalista Europei Libere specializată în educație, să faceți click audio-ul din capul articolului.
Cu un episod nou în fiecare luni, „Reporterii” este un podcast în care relatăm pentru ascultătorii noștri - cei care ne ascultă în mașină, în căști în transportul public sau acasă, înainte de culcare – la ce proiecte lucrează reporterii Europei Libere pentru site-ul nostru, pentru paginile noastre de Facebook și Instagram, pentru canalul de YouTube. Vă puteți abona la podcast pe platformele Apple Podcast, pe YouTube, iar ascultătorii din străinătate îl pot găsi și pe Spotify.
