La cea de-a patra rundă de consultări privind noua programă școlară națională, propusă de Ministerul Educației, au participat peste 400 de persoane, majoritatea profesori de științele exacte.
Printre criticii disciplinei integrate a fost Dumitru Ceban, profesor de fizică la liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău. El crede că nici cursurile de recalificare a cadrelor didactice, promovate de autorități, nu vor ajuta la succesul acestei reforme.
„Să presupunem că profesorul de biologie, chiar și după pregătirea care se face acum în universități, va fi în stare să predea fizica sau chimia? Și dacă facem din profesorul de istorie profesor de știință? Și care e perspectiva, de fapt, care dintre profesori trebuie să devină de știință? Vor avea de suferit elevii”, a spus Ceban.
De aceeași părere este și Iulia Baerle, profesoară de chimie la liceul „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău.
„Eu am experiența să predau chimia după profesorul de geografie. Știți cât am avut de corectat acolo? Același lucru s-a întâmplat și cu profesorul de fizică. Noi avem manuale de științe pentru clasele a III-a și a IV-a scrise cu greșeli. În loc să corectăm lucrurile acolo, noi facem o schimbare radicală. Am impresia ca e un proiect de un an sau doi și apoi o să zicem că am dat-o în bară”, susține profesoara.
- Te-ar putea interesa și: De la teologie – la fizică, de la franceză – la informatică. Cum se recalifică profesorii pentru a compensa deficitul de cadre
Vitalie Condraticov, profesor de fizică la liceul „Evrika” din Chișinău, crede că, odată cu introducerea disciplinei „Știința”, nivelul educației în școli va scădea. Nici ideea recalificărilor nu îi e pe plac, întrucât profesorii au și așa un volum mare de lucru.
„Profesorii, practic, trăiesc la școală. Până la 15:00 avem lecții, de la 15:00 la 17:00 – pregătirea pentru lecții. Apoi, recalificare, cu lunile, cu anii! Curriculumul actual a fost adoptat în 2019. Până acum, manualele nu au fost reeditate, sunt încă din 2013. Vreți să spuneți că în 2 ani vor apărea manuale noi? De unde finanțare?”, se întreabă profesorul.
Viorel Dusciac este profesor de fizică cu o experiență de peste 50 de ani. El spune că, de peste 20 de ani, învățământul, în special, la științele exacte „este la pământ”, iar, în curând, școlile vor rămâne fără profesori de fizică.
„Nu avem studenți la fizică în ultimii 3 ani. Această decizie de a introduce disciplina «Știința» va înrăutăți situația. România, Polonia, Franța nu au introdus-o. Unde ne grăbim noi? Italia a introdus-o și nu poate să scape de ea, e un haos cu această «Știință». Eu am cunoștințe acolo și mi-au spus”, a spus revoltat profesorul.
Profesorul de fizică Sergiu Bîzgan lucrează la liceul republican „Aristotel”, una dintre cele peste 20 de școli din țară unde elevii de liceu își aleg disciplinele în funcție de preferințele lor.
„Ministerul Educației ne tot aduce pe noi drept exemplu de succes. Da, la noi elevii își aleg disciplinele, dar biologia, chimia, fizica se predau separat. Nu facem terci din biologie, fizică și chimie și numim asta «Știință». Este absolut greșit”, a spus Bîzgan.
Autorii spun că elevii își doresc schimbarea
Doi dintre autorii noului concept al curriculumului școlar, profesorii universitari Viorica Andrițchi și Anatol Gremalschi, afirmă că elevii își doresc această schimbare. Ei regretă scepticismul profesorilor.
„Credeți că elevii nu sunt suficient de conștienți pentru a alege o disciplină? E mai bine să-i ținem forțat să învețe fizica? Am mai spus și repet, nicio instituție de învățământ nu va fi forțată să implementeze această programă dacă nu va fi pregătită”, a spus Viorica Andrițchi.
Anatol Gremalschi susține că toate schimbările vor fi discutate cu cadrele didactice, iar comasarea biologiei, chimiei și fizicii într-o singură disciplină se va face doar la două clase de gimnaziu.
„Să nu aducem argumente în funcție de propriile interese. Prioritatea noastră este grija față de oamenii care lucrează în sistem. Nimeni nu va șterge cu buretele succesele lor. Dar să recunoaștem, rezultatele noastre la științele reale sunt modeste. Dacă suntem atât de buni, de ce elevii au rezultate atât de slabe?”, a replicat profesorul universitar.
Noul curriculum național urmează să fie pus în aplicare în școlile care își vor dori acest lucru din septembrie 2025, iar din septembrie 2027 ar urma să fie implementat gradual în toate.
Noutatea cea mai mare din conceptul propus de Ministerul Educației este că elevii vor avea doar câteva discipline obligatorii: limba română, matematica, prima limbă străină, istoria universală și istoria românilor (clasele IV, V-IX și X-XII), științe (clasele I-IV), care vor forma așa-numitul „trunchi comun de cultură generală”.
Pe lângă aceste discipline de bază, vor fi și altele obligatorii, dar ele nu vor avea pondere la media anilor de studii și nu vor conta în cazul transferului elevului.
Celelalte discipline vor fi la alegere sau opționale. Obiectele pe care elevul și le va alege în clasa X-a, pentru a-și aprofunda cunoștințele într-un domeniu și a se pregăti de universitate, vor deveni obligatorii pentru toată perioada de liceu. Cele opționale sunt pentru dezvoltarea unor competențe și pentru diversificarea ofertei educaționale a școlii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
