Un atent observator al realităților din autonomia găgăuză, istoricul Ștefan Bejan, expert al comunității WatchDog, analizează în podcastul Europei Libere „În esență...” principalele nemulțumiri ale Comratului față de guvernarea actuală de la Chișinău avansate la recentul „congres al deputaților de toate nivelurile.”
Desfășurat, 15 februarie, în Comrat, „congresul” a adoptat o „rezoluție” în care se menționează că autoritățile de la Chișinău nu ar recunoaște autonomia găgăuză. Comratul va face un demers la Comisia de la Veneția pentru a cere anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului pro-european din R. Moldova, pentru că nu s-au asigurat acces echitabil la vot pentru cetățenii R. Moldova de peste hotare. Rezoluția mai arată că SUA vor fi solicitate de Comrat să dea o apreciere modului în care este respectată legislația cu privire la autonomia găgăuză și că se dorește revenirea la versiunea legii cu privire la statutul special al Găgăuziei din 1994. Reluarea zborurilor directe Chișinău-Moscova e o altă cerință a „congresului”. Guvernul de la Chișinău a spus că unele acuzații din „rezoluție” sunt „falsuri”, spunând că autoritățile „continuă să colaboreze cu cetățenii din autonomie” și că „gruparea criminală Șor a acaparat unele instituții din regiune.”
Relațiile nu trebuie să se reducă doar la servit vin și gözleme
De-a lungul anilor, „discursul Chișinăului a lipsit în autonomie”, observă invitatul podcastului. Timp de 30 de ani, relațiile dintre Chișinău și Comrat s-au clădit pe neîncredere, iar unele guvernări de la Chișinău, spune Ștefan Bejan, au încercat să corupă elita găgăuză, nefiind interesate să discute cu oamenii din regiune.
Autoritățile nu s-au îngrijit să deschidă mai multe instituții educaționale cu instruire în limba română, astfel că acum sunt numai două licee în autonomie și nici o grădiniță în Comrat cu instruire în limba română.
Ștefan Bejan spune că administrațiile de la Chișinău au tratat adesea Găgăuzia ca pe o problemă secundară, acestea punându-și mai presus interesele electorale. Relația Chișinăului cu Comratul se reducea anterior la „tăieri de panglici”, la servirea unui pahar cu vin și la mâncatul de gözleme (plăcintă găgăuză), apreciază Ștefan Bejan. Invitatul podcastului crede că autoritățile de la Chișinăul au ratat și menținerea unui „dialog constructiv în afara politicului.”
Ce-ar însemna o Găgăuzie separată?
Întrebat dacă există riscul reactivării spiritelor separatiste în autonomie, în condițiile în care Comratul amenință că ar putea organiza un referendum pentru a decide „viitorul Găgăuziei”, Ștefan Bejan a spus „nu putem vorbi despre separatismul găgăuz”, or majoritatea găgăuzilor nu vor să se separe de R. Moldova. Ei știu că sunt „garantul suveranității R. Moldova”, dar problema este că „găgăuzii percep aderarea la UE ca pierdere a suveranității țării”. Invitatul podcastului afirmă că la Comrat sunt conștienți de faptul că Găgăuzia, ca entitate separată, este sortită falimentului. Pe de altă parte, populația din autonomia găgăuză trebuie să înțeleagă că „nu poate o țară întreagă” să se conformeze reticenței față de integrarea europeană a „140.000 de locuitori ai autonomiei”.
Alte chestiuni discutate în podcast
- De ce acum a fost organizat „congresul” de la Comrat?
- Pune Chișinăul autonomia sub presiune sau în condiții financiar-economice împovărătoare – așa cum pretinde Comratul?
- De ce partida pro-rusă sau exponenții grupării Șor câștigă teren în Găgăuzia?
- Ce a făcut și ce n-a făcut Chișinăul pentru o armonizare a relațiilor cu Comratul?
- De ce Comratul dorește să se revină la versiunea legii cu privire la statutul special al Găgăuziei din 1994?
- Despre sesizarea procurorului general, Ion Munteanu cu privire la neconstituționalitatea prevederilor ce țin de numirea procurorului autonomiei și cerința Comratului de a-i fi restabilit statutul de Curte de Apel instanței de la Comrat.
- Cum trebuie înțeleasă solicitarea Comratului ca SUA să evalueze felul în care este respectată legislația privind statutul special al autonomiei?
- E o greșeală că guvernatoarea găgăuză, Evghenia Guțul, nu reprezintă Găgăuzia în Guvern?
- Despre retorica Evgheniei Guțul: autoritățile moldovene „împing premeditat Găgăuzia spre o confruntare civică” și președinta Maia Sandu - „ilegitimă”.
- Exponenții guvernărilor de la Chișinău – musafiri rari în Găgăuzia de-a lungul anilor. Ar fi și asta explicația adâncirii și amplificării neînțelegerilor dintre Centru și Comrat?
- Cum ar putea evolua sau involua relațiile într-un an electoral – în R. Moldova vor avea loc un scrutin parlamentar și alegeri în Adunarea Populară [organul legislativ] al Găgăuziei?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – Laboratorul Social – în zi de marți; Pe agendă – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize Dincolo de știri.
