Rodica Braga administrează o mică fabrică de producere a brichetelor din rumeguș și coji de floarea-soarelui în satul Horești, raionul Ialoveni, înființată în 2014. Brichetele de la Horești ajung în gospodăriile din centrul R. Moldova, dar și la câteva instituții publice.
„Vânzările s-au redus cu aproape 30% față de anul trecut când brichetele au fost la mare căutare din cauza crizei energetice. Totuși, avem solicitări și în acest an”, a povestit Europei Libere femeia de afaceri.
Fabrica din Horești produce, în principal, brichete din tocătură de resturi vegetale și le vinde cu 5.500 de lei/tona, cu 15% mai ieftin decât anul trecut. În general, astfel de brichete costă între 4.000 și 6.500 de lei, în funcție de calitate și de piață de desfacere. „De exemplu, la nord există o mare concurență între producătorii de biocombustibil din coji de floarea-soarelui și atunci și prețul este mai mic”, explică Rodica Braga.
- Te-ar putea interesa și: Termoelectrica vrea să încălzească suburbiile capitalei cu „iarba elefantului”
Cheltuielile pentru producerea biomasei au fost mai mici în acest an. „Tocătura de crengi a costat mai mult în acest an, dar s-a ieftinit energia electrică. Sunt doar câțiva procesatori de resturi vegetale din cauza că utilajul este foarte scump. Noi colaborăm cu un procesator de mai mulți ani. Nu există o piață pentru acest gen de materie primă”, mai spune antreprenoarea, care speră să-și cumpere propriul tocător de crengi.
Prețurile nu se vor schimba esențial în sezonul rece
Rodica Braga nu vede premise ca prețurile la biomasă să se schimbe semnificativ în perioada următoare. „Dacă o să scadă temperaturile, cererea o să crească și prețul ar putea să fie un pic mai mare, în noiembrie-decembrie. Din ianuarie, prețul începe să scadă, din cauza că e tot mai puțină cerere și până la următorul sezon de încălzire rămâne, de obicei, aproape neschimbat. Dacă excludem o eventuală criză energetică, atunci acestea vor fi evoluțiile. Anul trecut a fost unul neobișnuit. Până la începerea războiului și criza energetică, nu au fost fluctuații ale prețurilor la brichete”, precizează producătoarea.
Potrivit ei, cea mai mare problemă a producătorilor de biomasă este incertitudinea cu privire la asigurarea cu materie primă. Prețul cojilor de floarea-soarelui s-a înjumătățit în acest an. Asta pentru că anul trecut, pe timp de criză, acestea erau foarte scumpe, iar în acest an au fost prelucrate cantități mari de floarea-soarelui, aduse în special din Ucraina.
„În cazul cojilor din floarea-soarelui, există o piață a materiei prime, dar și acolo nu sunt reguli clare. Am simțit-o pe pielea mea. Am încheiat un contract cu furnizorul, am achitat, dar nu mi le-a livrat. Mi-a zis: «S-au terminat». Ar fi trebuit să-l acționăm în judecată, pentru că asta ne-a dat totul peste cap, dar paradoxul este că nu prea poți să te bați cu ei, deoarece sunt companii puternice. Și, oricum, mai devreme sau mai târziu, trebuie să interacționezi cu ei pe această piață. M-am resemnat”, își amintește producătoarea de biocombustibil.
- Te-ar putea interesa și: Cât sunt de pregătite de sezonul rece instituțiile de învățământ din R. Moldova
Pentru că piața este imprevizibilă, apar și speculații, spune antreprenoarea. Ea crede că, pentru a avea afaceri profitabile, producătorii ar trebui să-și poată cumpăra utilaje de procesare a materiei prime și instalații de generare a energiei verzi, pentru a reduce cheltuielile la curent și combustibil.
Au renunțat la afacerile cu biomasă
Mai mulți producători de brichete și pelete au renunțat la această activitate, acuzând că nu există condiții pentru o bună funcționare a acestei piețe. „Am avut oloiniță și aveam materie primă, dar după ce a trebuit să închid oloinița, am renunțat și la fabrica de pelete. Ca să aduci materie primă de la depărtare, nu-i rentabil”, spune Vitalie Panaguta din raionul Strășeni.
Andrei Ursachi din raionul Orhei consideră că furnizorii de materie primă, producătorii de brichete sau pelete și clienți trebuie să încheie contracte pe termen lung, în care să fie prevăzute și penalități dacă nu este respectată înțelegerea. De asemenea, el spune că o mare problemă este lipsa consumatorilor mari.
„Unele instituții publice au renunțat la cazanele pe biomasă, deoarece le este mai ușor să folosească gazul. Noi am rămas doar cu bătrânii care mai cumpără pelete. Ar trebui, de exemplu, ca centralele electrice de termoficare să instaleze și cazane sau arzătoare mari de biomasă, care-i mai ieftină decât gazul sau păcura. S-ar face economii și am avea și noi pentru cine produce”, propune Andrei Ursachi.
Reportaj// Cum se descurcă producătorii de biomasă pe timp de criză?
Anul trecut, în aceeași perioadă, prețurile la biocombustibil s-au dublat, de la circa 3.200 până la 6.000-7.000 de lei/tonă, iar cererea era mai mare cu circa 30% față de 2021. Cauza principală a fost criza energetică cauzată de reducerea livrărilor de gaze naturale de către Rusia.
