Potrivit PA, Comisia de Control al Fișierelor a Interpol a decis revizuirea deciziei din 2020 în sesiunea din 27-31 ianuarie 2025, pe baza informației acumulate în dosarul INTERPOL de către instituție.

La 25 noiembrie 2024, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, anunța că Interpol a acceptat să revină asupra deciziei sale din 2020 și că Republica Moldova va putea să prezinte noi argumente pentru darea în căutare internațională și reținerea lui Plahotniuc, care este cercetat în dosarul numit și „furtului miliardului” privind devalizarea sistemului bancar din 2014.

• Citește și: Soția lui Plahotniuc, acuzată de complicitate la „furtul miliardului”

Din aprilie 2024, Procuratura Anticorupție investighează o schemă de corupție prin care au fost afectate deciziile Comisiei Interpol de a bloca Notificările Roșii și anunțurile de căutare internațională.

Astfel, Procuratura Anticorupție a formulat o cerere către INTERPOL, cerând revizuirea deciziei din iulie 2020 prin care cererea de căutare internațională a lui Plahotniuc a fost respinsă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Astăzi se împlinesc șase luni de la operațiunea Kursk. Prin operațiunile noastre active pe teritoriul Rusiei, am adus războiul acasă în Rusia", a declarat Zelenski în discursul său video nocturn din 6 februarie.

Forțele ucrainene au lansat incursiunea la 6 august, capturând porțiuni de teritoriu în regiunea Kursk, inclusiv orașul Sudja.

Între timp, Institutul pentru studiul războiului, cu sediul la Washington, a declarat la 7 februarie că forțele ucrainene au avansat până la 5 kilometri în regiunea Kursk, cucerind cel puțin o așezare la sud-est de Sudja. Raportul, bazat pe imagini geolocalizate, confirmă că trupele ucrainene au preluat controlul asupra micului cătun Kolmakov, avansând, de asemenea, în apropierea așezărilor Cerkasskaia Konopelka și Fanaseevka.

Bloggerii militari pro-ruși au confirmat câștigurile tactice ucrainene, afirmând că forțele Kievului au penetrat liniile defensive rusești cu până la 5 kilometri.

Canalul Telegram „Dva Maiora” a scris că trupele ucrainene au fost reperate în Fanaseevka și Cerkasskaia Konopelka, deși a susținut că Ucraina nu a reușit să își atingă obiectivul principal de a ajunge în satul mai mare Ulanok.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că toate atacurile ucrainene în direcția Cerkasskaia Konopelka - Ulanok au fost respinse. Moscova nu a recunoscut oficial amploarea ultimei incursiuni ucrainene.

Moscova a afirmat că forțele Kievului au suferit pierderi grele, inclusiv peste 200 de soldați și zeci de vehicule. Informațiile de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate.

Statul Major al armatei ucrainene a făcut o scurtă referire la activitatea militară în regiunea Kursk într-o evaluare a luptelor din 6 februarie, spunând doar că au avut loc cinci ciocniri de la începutul zilei.

Ucraina consideră că terenul capturat în regiunea Kursk ar putea fi o monedă de schimb utilă în eventualele negocieri de pace cu Rusia.

„La un moment dat, când războiul se va îndrepta spre o rezolvare diplomatică, veți vedea cât de importantă a fost această operațiune”, a spus Zelenski, pe rețeaua X, la 5 februarie.

• Te-ar putea interesa și: Soldații nord-coreeni au dispărut de pe frontul din regiunea Kursk

Biroul lui Zelenski a declarat o zi mai târziu că Ucraina este pregătită să deschidă un coridor umanitar pentru a permite sutelor de civili ruși care trăiesc în zonele de frontieră cucerite de Ucraina să se întoarcă pe teritoriul controlat de Rusia.

Mai mult de 1.500 de civili trăiesc încă în zone din regiunea Kursk. Unii dintre aceștia au fost furioși pe autoritățile ruse deoarece au pierdut contactul cu rudele lor despre care se crede că sunt fără comunicații de cealaltă parte a liniei frontului.

„Suntem pregătiți să deschidem un coridor umanitar din regiunea Kursk către adâncul Rusiei, ca răspuns la o cerere oficială din partea Federației Ruse”, a anunțat biroul lui Zelenski.

„Aparent, rușii nu doresc un astfel de coridor umanitar, deoarece nu am primit o cerere corespunzătoare din partea lor”, se arată în declarația citată, care acuză Moscova de „indiferență” față de soarta propriilor cetățeni.

Intensificarea atacurilor ruse asupra civililor în Ucraina

De la declanșarea ofensivei ucrainene în regiunile de frontieră ale Rusiei, aproximativ 130.000 de persoane au părăsit zona. Analistul politic rus autoexilat Dmitri Oreșkin a declarat pentru Current Time că, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Rusia a pierdut controlul asupra teritoriului său recunoscut la nivel internațional în favoarea unei forțe militare străine. Totodată, el a remarcat ironia retoricii președintelui Vladimir Putin despre „apărarea pământurilor rusești”.

Rușii strămutați și-au exprimat frustrarea crescândă față de modul în care guvernul gestionează situația, organizând proteste și cerând locuințe, ajutor financiar și măsuri de securitate mai eficiente.

Kievul afirmă că peste 16.000 de soldați ruși au fost uciși în luptele din regiunea Kursk în ultimele șase luni, iar 909 soldați ruși au fost capturați.

Ministerul rus al Apărării afirmă că Ucraina a suferit 57.000 de pierderi (morți și răniți) în același interval de timp. Ambele părți au refuzat să își dezvăluie propriile bilanțuri.

• Citiți și: Ucraina a lansat o nouă ofensivă în Kursk. Vrea să arate că merită să fie ajutată?

În timp ce Ucraina avansează în regiunea Kursk, forțele ruse și-au intensificat atacurile asupra zonelor civile, în special în regiunea Sumî din Ucraina. Un atac cu rachete rusești asupra comunității Miropil a distrus în cursul nopții o clădire rezidențială, omorând cel puțin două persoane, iar alte victime s-ar putea să fie prinse sub dărâmături, au declarat autoritățile locale pe 7 februarie.

În total, potrivit autorităților ucrainene, Rusia a lansat 112 drone din mai multe locații, inclusiv Kursk, Oriol, Millerovo, Briansk și Șatalovo. Forțele aeriene ucrainene au declarat că 81 de drone au fost doborâte cu succes deasupra regiunilor Harkov, Poltava, Sumî, Kiev, Cerkasî, Cernihiv, Kirovohrad, Jitomir, Hmelnițki, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Odesa.

Deși majoritatea dronelor au fost interceptate, regiunile Kiev, Sumî și Hmelnițki au suferit daune. Un incendiu a izbucnit în raionul Brovarî din regiunea Kiev din cauza unui atac cu dronă asupra unui garaj, dar nu au fost raportate victime.

În ciuda numărului tot mai mare de victime civile, Rusia continuă să nege că vizează infrastructura civilă, susținând că loviturile sale se concentrează asupra obiectivelor militare. Cu toate acestea, oficialii ucraineni și organizațiile internaționale de supraveghere califică aceste atacuri drept crime de război, menționând că au fost vizate în mod deliberat spitale, școli, instalații energetice și clădiri rezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Emisarul lui Trump pentru Ucraina neagă că va prezenta un plan de pace la München, săptămâna viitoare

De asemenea, la 7 februarie, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andri Ermak, a declarat că Kievul are mari așteptări de la viitoarea vizită a lui Keith Kellogg, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, care urmează să aibă loc după 11 februarie.

El a spus că Ucraina își propune să ofere administrației americane o evaluare cuprinzătoare a situației de pe câmpul de luptă, a eforturilor de mobilizare și a nevoilor de aprovizionare militară. Ermak a subliniat importanța comunicării directe dintre SUA și Ucraina, afirmând că „niciun plan de pace nu poate fi realizat fără implicarea Ucrainei”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a vizitat vineri, 7 februarie, insula Santorini, care se află în stare de urgență, unde a anunțat un pachet de ajutor în valoare de peste trei milioane de euro pentru construirea unei rute de evacuare de urgență în partea de sud a insulei.

„Ne pregătim pentru ce este mai rău, sperând la ce este mai bun. Asta trebuie să facă un stat serios și organizat”, a spus Mitsotakis în timpul unei întâlniri cu oficialii locali, potrivit AFP.

În ultimele zile, armata elenă a adus pe insulă mai multe generatoare electrice, în vreme ce echipele de salvatori au fost deja mobilizate încă de la începutul săptămânii.

Oamenii de știință continuă să monitorizeze situația din regiune, unde o serie de cutremure submarine au atins și magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter, afectând în special insula Santorini și alte trei din apropiere, unde autoritățile au impus închiderea școlilor și au luat alte măsuri de precauție cu un impact mai limitat.

Mitsotakis a vizitat Santorini la o zi după ce guvernul grec a instituit stare de urgență pentru a permite accesul mai rapid la resursele statului. Deși cutremurele din ultima perioadă au provocat pagube minime, mii de locuitori, turiști și muncitori sezonieri au început să părăsească insula, majoritatea plecând spre Grecia continentală.

Peste 6.400 de cutremure au scuturat, timp de nouă zile la rând, insula elenă Santorini - majoritatea mai mici, altele de anvergură până la 5,2 grade pe scara Richter.

Activitatea seismică din ultimele zile a dus deja la mai multe alunecări de teren în arhipelag. Acestea sunt periculoase mai ales pentru că multe clădiri din Santorini sunt construite pe marginea stâncilor, pentru ca proprietarii sau turiștii să se bucure de priveliști panoramice ale faimoaselor apusuri.

• Vezi și: Turcia și Siria marchează doi ani de la marele cutemur. Grecii fug din Santorini, temându-se de unul nou

Chiar dacă aceste cutremure de intensitate mai mică nu duc la prăbușirea rapidă a clădirilor, ele pot dăuna structural clădirile, care riscă apoi să cadă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vicepreședintele instituției, Pavel Postică, a spus Europei Libere că formațiunea condusă de Alexei Lungu nu a prezentat toate declarațiile financiare privind donațiile în numerar, inclusiv în perioada în care activitatea sa a fost restricționată printr-o decizie a Curții de Apel Chișinău.

„Noi punem în aplicare acele prevederi legale care trebuie să fie respectate de toate partide politice. În cazul în care acestea nu sunt respectate, noi inițiem procedurile de regulare pentru a introduce disciplină în rândul partidelor politice”, a explicat Postică decizia CEC.

Vicepreședintele CEC a precizat vineri, 7 februarie, că decizia finală aparține Ministerului Justiției, care urmează să examineze și să decidă dacă sunt argumentele autorității electorale sunt suficiente pentru a cere în instanță dizolvarea partidului.

Ministerului Justiției au confirmat Europei Libere că au recepționat demersul pe 7 februarie.

Liderul „Șansă”, Alexei Lungu, a respins acuzațiile și a afirmat, în timpul unui protest desfășurat în dimineața zilei de vineri la sediul CEC, că a depus toate rapoartele la timp.

• Te-ar putea interesa și: „E o lege pentru a disciplina partidele”. Ce presupune limitarea activității unui partid

În perioada de dinaintea scrutinelor din toamna lui 2024, partidele „Șansă” și „Renaștere”, alături de alte formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor au încercat să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”, dar au fost respinși de CEC și instanțele de judecată.

„Șansă” este și primul partid din R. Moldova ai cărui activitate a fost limitată pentru neprezentarea rapoartelor financiare. Acest lucru s-a întâmplat în august anul trecut, după ce Judecătoria Bălți a emis o decizie în acest sens, susținută apoi de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an.

În prezent, alte șase partide riscă să le fie limitată activitatea pentru neprezentarea unor rapoarte autorității electorale. Majoritatea sunt partide mici și inactive de ani buni. Dar printre ele se numără și Partidul „Renaștere”, încă o formațiune afiliată cu oligarhul fugar Șor, care nu a prezentat la CEC mai multe rapoarte financiare.

În 2024, parlamentarii au votat un amendament la Legea privind partidele politice care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Departamentul de Justiţie al SUA desfiinţează un program destinat confiscării activelor oligarhilor ruşi, lansat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, scrie RFE/RL. Un document semnat de Procurorul General Pam Bondi pe 6 februarie anunţă că iniţiativa, cunoscută sub numele de Task Force KleptoCapture, va fi încheiată.

„Această politică necesită o schimbare fundamentală de mentalitate şi abordare”, a declarat Bondi în document.

Programul a fost creat pentru a limita resursele financiare ale apropiaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin şi pentru a sancţiona persoanele care au ajutat la încălcarea sancţiunilor internaţionale.

Bondi a precizat că resursele utilizate pentru confiscarea activelor oligarhilor şi aplicarea sancţiunilor vor fi redirecţionate către „eliminarea totală a cartelurilor şi organizaţiilor criminale transnaţionale”.

Înființarea Task Force KleptoCapture a fost anunţată pe 2 martie 2022, la câteva săptămâni după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina.

Iniţiativa a dus la inculparea magnatului aluminiului Oleg Deripaska şi a mogulului media Konstantin Malofeiev pentru ocolirea sancţiunilor şi a permis confiscarea unor iahturi aparţinând oligarhilor Suleiman Kerimov şi Viktor Vekselberg.

• Te-ar putea interesa și: Incidentele din Marea Baltică scot la iveală flota „din umbră” a Rusiei

De asemenea, Pam Bondi a decis să desfiinţeze Grupul de Luptă Împotriva Influenţei Străine, înfiinţat în timpul primei administraţii a preşedintelui Donald Trump pentru a combate campaniile de dezinformare menite să creeze discordie şi să submineze democraţia.

Acest grup avea rolul de a investiga încălcările legii care obligă agenţii străini să se înregistreze la autorităţile americane.

Bondi a spus că decizia este necesară pentru „eliberarea resurselor pentru priorităţi mai presante şi eliminarea riscurilor de folosire ca armă și de abuz al puterii procurorilor”.

Schimbările vor fi valabile cel puţin 90 de zile, cu posibilitatea de a fi prelungite sau făcute permanente, conform documentului.

Unii republicani au acuzat guvernul că a abuzat de Legea privind Înregistrarea Agenţilor Străini (FARA) pentru a viza în mod nedrept agenți politici, precum Paul Manafort, fostul manager al campaniei lui Trump din 2016.

Manafort a fost inculpat în cadrul unei anchete federale privind rolul lui Trump în influenţa Rusiei asupra alegerilor americane din 2016.

A fost condamnat pentru mai multe infracţiuni, inclusiv pentru că a acţionat ca agent nedeclarat al unei entităţi străine şi pentru falsificarea documentelor FARA. El a fost graţiat de Trump.

FARA a fost, de asemenea, utilizată pentru a-l urmări penal pe Mike Flynn, primul consilier de securitate naţională al lui Trump, care a minţit FBI-ul despre contactele sale cu oficiali ruşi.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul emis în dimineața de vineri, 7 februarie, Poliția spune că s-a autosesizat imediat și a reținut 3 suspecți care au contribuit la răpirea persoanei respective, aceștia fiind în custodia organelor de drept.

Procuratura Generală a adăugat că suspecții au fost reținuți la postul vamal intern Rezina. Pe numele lor vor fi cerute mandate de arest preventiv pe 30 de zile.

Inspectoratul General al Poliției a mai spus că victima ar fi fost sechestrată sub acuzația unei presupuse infracțiuni de jaf sau tâlhărie comisă în stânga Nistrului.

Biroul politici de reintegrare nu a reacționat imediat, dar a confirmat cazul și a spus Europei Libere că organele de anchetă sunt „în proces de elucidare a cazului”.

Directorul programului „Drepturile Omului” al asociației Promo-LEX, Vadim Vieru a spus Europei Libere că nu este prima dată când se întâmplă astfel de cazuri, și a amintit despre răpirea lui Ghenadie Kuzmiciov și Oleg Filin.

„Continuarea practicilor de răpire este consecința directă a omisiunii de aplica legea eficient de către Procuratura Republicii Moldova în cauze similare. Ei au marea responsabilitate pentru această situație de impunitate”, a menționat avocatul.

Promo-LEX a solicitat Procuraturii Generală să investigheze prioritar acest caz, iar misiunilor diplomatice să monitorizeze îndeaproape acest caz.

„Promo-LEX califică răpirea cetățeanului Republicii Moldova de către structurile de facto de la Tiraspol drept un abuz inacceptabil, care a fost posibil inclusiv din cauza lipsei unei reacții ferme și a unei investigații prompte a faptelor similare anterioare”, se arată într-un comunicat al Asociației Promo-LEX.

Cazul s-a produs cu trei zile înaintea expirării ofertei Chișinăului și Bruxellesului de a cumpăra gaze pentru regiunea transnistreană și după 10 februarie, dintr-un grant european de 60 milioane de euro, condiționat de „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.

Lista pașilor încă nu a fost convenită, însă politicienii de la Chișinăul au spus Europei Libere că își doresc în primul rând ca Tiraspolul să respecte dreptul la libera circulație și la libera exprimare.

„Dacă vreți să beneficiați de ajutorul UE, unde valorile, drepturile omului și libertățile sunt chintesența, fiți amabili și respectați-le”, a spus președintele parlamentului, Igor Grosu, care este și liderul PAS.

Printre măsurile pe care le așteaptă, el a numit înlăturarea posturilor de control de la intrarea în regiunea transnistreană și eliberarea deținuților despre care organizații pentru drepturile omului spun că au fost întemnițați din motive politice

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ordinul executiv susține că aceste acțiuni „stabilesc un precedent periculos, punând în pericol direct personalul actual și fost al Statelor Unite”, inclusiv membri ai forțelor armate americane.

Ordinul lui Trump impune sancțiuni, inclusiv interzicerea intrării în Statele Unite pentru oficialii CPI, angajații și membrii familiilor acestora, precum și înghețarea oricăror active pe care le dețin sub jurisdicție americană.

Sancțiunile se aplică și oricui este considerat că a ajutat investigațiile tribunalului.

Documentul face referire la un mandat de arestare emis de CPI împotriva prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu privind acțiunile sale față de palestinienii din Gaza și la deciziile recente ale tribunalului care ar pune în pericol membrii armatei americane.

Ordinul a fost semnat după ce Benjamin Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la Casa Albă pe 4 februarie. Documentul amintește că nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membre ale CPI.

Într-o declarație publicată vineri, 7 februarie, CPI a criticat decizia lui Trump și a spus că va continua să ofere „justiție și speranță” în întreaga lume. Reprezentanții tribunalului au acuzat SUA că atentează la independența instituției și afectează activitatea judiciară.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a avertizat vineri că sancțiunile americane afectează independența și sistemul de justiție al Curții, scrie AFP.

CPI a emis mandate de arestare pe 21 noiembrie 2024 împotriva lui Benjamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pe numele liderului militar al Hamas Mohammed Deif, despre care Israelul spune că a murit.

Mandatele au fost emise pentru „crime împotriva umanității și crime de război comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024”.

Hamas, organizație desemnată teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeană, a lansat un atac asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea cetățeni israelieni, și a luat sute de ostatici.

O ofensivă israeliană ulterioară, care viza neutralizarea Hamas, a ucis peste 47.000 de palestinieni, majoritatea în Fâșia Gaza.

• Vezi și: Trump propune ca palestinienii să părăsească Fâșia Gaza, iar SUA să preia teritoriul

Trump a impus în 2020, în timpul primei sale administrații, sancțiuni financiare și o interdicție de viză pentru procurorul CPI de atunci, Fatou Bensouda, precum și pentru alți oficiali și personal de top.

Măsura a venit după ce Bensouda a lansat o investigație privind acuzațiile de crime de război împotriva soldaților americani în Afganistan. Președintele Joe Biden a ridicat sancțiunile la scurt timp după preluarea mandatului în 2021.

Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a eliminat ulterior efectiv Statele Unite din investigația privind Afganistanul.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Primele dintre aceste aeronave au sosit astăzi în Ucraina”, a declarat ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, într-o postare pe X la 6 februarie, fără a oferi detalii suplimentare, cum ar fi numărul de aeronave livrate.

„Cu piloți ucraineni la bord, care s-au antrenat mai multe luni în Franța, acestea vor contribui acum la apărarea cerului deasupra Ucrainei”, a spus ministrul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Parisului. „Președintele Franței se ține de cuvânt, iar noi apreciem acest lucru. Acesta este încă un pas în consolidarea securității Ucrainei”, a spus liderul de la Kiev.

Presa a speculat anterior că este puțin probabil ca Parisul să trimită Kievului un număr mare de avioane Mirage, având în vedere numărul limitat al acestora în Franța. Acest tip de aeronave nu se mai fabrică. S-a vehiculat un număr de șase avioane, dar acesta nu a fost confirmat oficial.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a accentuat anterior că avioanele de luptă „vor permite Ucrainei să își protejeze teritoriul și spațiul aerian”. Nici el nu a precizat câte avioane de luptă ar urma să fie transmise Ucrainei.

„Mirage 2000” este un avion de vânătoare multifuncțional din a patra generație. Acesta se află în serviciul forțelor aeriene ale Franței, Egiptului, Indiei și ale altor câteva țări, inclusiv Taiwan.

Parisul a anunțat că va livra Ucrainei, la începutul anului 2025, avioane de luptă „Mirage 2000” echipate cu rachete aer-sol și sisteme de contracarare a războiului electronic.

• Vezi și: Franța promite Ucrainei avioane de vânătoare Mirage-2000 și permite Kievului să lovească cu ele ținte de pe teritoriul Rusiei

Ucraina a solicitat de mult timp avioane occidentale moderne, în special F-16 și Mirage. În 2023, câteva țări aliate au convenit să transfere F-16 Ucrainei, cu aprobarea SUA, iar primul lot a sosit în august 2024.

Anunțul Franței vine în timp ce Ucraina încearcă să contracareze numeroasele atacuri aeriene rusești și câștigurile Moscovei de pe linia frontului, pe măsură ce războiul se apropie de cea de-a treia aniversare, la 24 februarie.

În același timp, Kievul a trecut la ofensivă, acolo unde a putut, pentru a-și consolida poziția, în timp ce Occidentul încearcă să demareze discuții pentru o încetare a focului și un eventual acord de pace.

Statul Major al forțelor armate ucrainene a confirmat, la 6 februarie, un atac nocturn cu drone asupra bazei aeriene Primorsko-Ahtarsk din regiunea rusă Krasnodar.

Potrivit oficialilor militari ucraineni, baza a servit drept locație-cheie pentru depozitarea, pregătirea și desfășurarea dronelor Shahed și pentru întreținerea aeronavelor care sprijină operațiunile ruse în regiunile Zaporojie și Herson din Ucraina.

Canalele rusești de Telegram și locuitorii din orașul Primorsko-Ahtarsk au relatat despre atacul cu drone, iar imagini care circulă online arată un incendiu în apropierea aerodromului.

Imagini UGC ale atacului cu dronă din Krasnodar verificate de RFE/RL:

Un oficial local a confirmat că sistemele de apărare aeriană au fost activate ca răspuns la atacul dronelor.

În același timp, ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea sa aeriană a doborât peste noapte 28 de drone ucrainene - 13 deasupra Mării Azov, opt deasupra regiunii Rostov, șase deasupra regiunii Krasnodar și una deasupra regiunii Astrahan.

Într-un alt incident, trei persoane ar fi fost ucise de o dronă ucraineană în regiunea Belgorod din Rusia, care se învecinează cu Ucraina.

Guvernatorul Belgorodului, Veaceslav Gladkov, a scris pe Telegram că incidentul a avut loc în apropierea localității Logaciovka, declarată zonă interzisă din cauza amenințării continue de atac cu drone de la sfârșitul lunii octombrie 2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit autorităților de facto ai regiunii, decizia a fost luată din cauza crizei energetice și economice din regiunea transnistreană. Un membru al așa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, Victor Guzun, a explicat că abrogarea legii a fost dispusă din cauza „anumitor restricții privind volumele de gaz”, fapt ce influențează și cantitatea de energie electrică produsă în stânga Nistrului.

Tot pe 6 februarie, așa-numitul soviet suprem din regiune a prelungit cu încă 30 de zile starea de urgență în economice, până la 10 martie.

Reprezentanții Biroului politici de reintegrare de la Chișinău au spus Europei Libere că decizia de a anula această lege este o inițiativă a autorităților separatiste.

Din 1 februarie, regiunea transnistreană primește gaze naturale din partea Chișinăului, care le procură de pe piețele europene din contul unui grant de 20 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Atât Chișinăul, cât și Bruxellesul au spus în repetate rânduri că volumele de gaze procurate și livrate în stânga Nistrului sunt destinate doar pentru necesitățile casnice și ale instituțiilor sociale.

Regiunea secesionistă a rămas fără gaze rusești la 1 ianuarie, când concernul rus Gazprom a oprit livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.

Autoritățile moldovene au spus că vor continua să livreze gaze în stânga Nistrului și după 10 februarie dacă în regiunea transnistreană „sunt făcuți pași în domeniul respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale”. De atunci, potrivit Energocom, au fost livrate peste 11 milioane de metri cubi de gaze naturale, cantitatea zilnică fiind limitată la doar trei milioane de metri cubi.

Până în prezent, Tiraspolul nu a răspuns la propunerea Chișinăului și Uniunii Europene, care prevede alocarea a 60 de milioane de euro pentru susținerea populației din regiune.

• Vezi și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

„Noi nu am primit încă niciun răspuns direct de la așa numitele autorități cu privire, deși scrisurile au fost trimise prin acest canal de comunicare dintre reprezentanții politici”, a spus Europei Libere reprezentanta Biroului politici de reintegrare, Mariana Sarî.

Anularea legii vine la câteva zile după ce postul public Moldova 1 a apărut în grila principalei companii de televiziune prin cablu din stânga Nistrului. Autoritățile de la Chișinăul au sugerat că aceasta este o consecință a intervenției UE pentru a ajuta regiunea transnistreană să depășească criza gazelor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Procuraturii Anticorupție, decizia a fost luată după ce au fost efectuate toate acțiunile de urmărire penală preconizate cu participarea acestuia, care poartă statutul de învinuit într-o cauză penală pornită în 2022, în care este cercetat pentru complicitate la îmbogățire ilicită. Procurorii nu au oferit alte detalii.

Alexandru Dodon a fost reținut în seara de 5 februarie, pe Aeroportul Internațional Chișinău, pentru că nu a răspuns unei citații de a se prezenta la organul de urmărire penală.

Șeful-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, a spus atunci postului TV8 că Dodon a fost plasat în izolatorul Centrului Național Anticorupție, după ce i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile penale de îmbogățire ilicită, fiindu-i atribuită calitatea de învinuit. Plevan a promis că procurorii vor da presei mai multe detalii, joi.

• Vezi și: A fost reținut fratele lui Igor Dodon, acuzat de îmbogățire ilicită. Fostul președinte acuză „represalii”

Igor Dodon, care conduce principala formațiune a opoziției pro-ruse, Partidul Socialiștilor, a reacționat într-o postare pe Facebook la reținerea fratelui său, pe care a descris-o drept „represalii” din partea partidului de guvernământ PAS împotriva sa și a familiei sale.

Fostul președinte a mai spus că fratele său a fost reținut la revenirea în R. Moldova din străinătate, după ce ar fi informat autoritățile despre „ruta, data și ora” sosirii, Igor Dodon părând să confirme relatări anterioare ale presei că reținerea a avut loc pe Aeroportul Internațional Chișinău când Alexandru se întorcea din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul israelian a spus că a ordonat deja armatei israeliene (IDF) să creeze condiții pentru ca palestinienii să poată pleca.

Katz a mai spus că palestinienii deja ar fi părăsit deja Gaza dacă nu i-ar fi oprit cu forța milițiile Hamas, care i-ar fi folosit ca scuturi umane împotriva armatei israeliene.

„Locuitorilor din Gaza ar trebui să li se permită libertatea de a ieși și de a emigra, așa cum se practică oriunde în lume", a spus Katz.

Liderii palestinieni au respins ferm, miercuri, propunerea lui Trump de evacuare a Fâșiei Gaza pentru a fi „preluată de SUA” ca să fie „dezvoltată” și transformată într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”, unde „să poată trăi în pace mai multe naționalități”, iar ideea a fost între timp relativizată chiar de unii consilieri ai președintelui american.

Israel Katz, cunoscut pentru unele remarci și gesturi sarcastice la adresa criticilor țării sale, a spus joi că palestinienii pot merge în țări ca Spania, Irlanda sau Norvegia - unele din puținele state europene care au recunoscut statul palestinian, sau în Canada.

El a sugerat că respingând primirea de palestinieni, acele țări își vor dezvălui „ipocrizia” care le-ar fi făcut să-i sprijine de la distanță.

Ministrul de Externe al Spaniei, Jose Manuel Albares, a răspuns că țara sa nu va trebui să primească palestinieni în masă pentru că ei vor rămâne acolo, în Gaza, unde este țara lor.

• Te-ar putea interesa și: Adversarii și aliații SUA reacționează la declarația despre Gaza a președintelui Trump

Ideea „plecărilor voluntare” de palestinieni a fost salutată entuziast de dreapta naționalistă din guvernul israelian, care formulase ea însăși asemenea propuneri, mai ales după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

„Îl felicit pe ministrul apărării pentru (...) planul de migrație care va permite plecarea locuitorilor din Gaza către țările de primire", a spus ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich.

„Așa cum spunem de mulți ani, și cu atât mai mult de la începutul războiului, nu există nici o altă soluție realistă care să asigure pacea și securitatea Israelului și bunăstarea personală a locuitorilor din Gaza", a mai spus Smotrich. El a cerut anterior Israelului să ocupe Gaza și să încurajeze cel puțin jumătate din cei 2,2 milioane de palestinieni din Fâșie să emigreze în termen de doi ani.

China, Iranul și alte țări, inclusiv arabe, au continuat însă să critice joi atât declarația lui Trump despre Gaza, cât și reacția entuziastă la ea a Israelului.

„Gaza este a palestinienilor, nu o monedă de schimb politică, cu atât mai puțin obiectul vreunei legi a junglei", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Beijing, Guo Jiakun, citat de Times of Israel, joi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pentru candidatura lui Petru Rotaru, care a fost numit în funcția de prim-viceguvernator al BNM, au votat 64 de deputați, inclusiv din rândurile opoziției.

Rotaru va deține inclusiv funcția de vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și al Comitetului Executiv, toate pentru un mandat de șapte ani. În trecut, Rotaru a fost ministru al Finanțelor în guvernul condus de premierul Dorin Recean, dar a plecat din funcție după 10 luni de mandat.

Rotaru nu este singurul membru al Guvernului care a ajuns într-o funcție la BNM. În 2023, Parlamentul a numit-o în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al instituției, pe fosta prim-ministră, Natalia Gavrilița, pe un mandat de 7 ani.

• Vezi și: Parlamentul l-a numit pe Petru Rotaru în funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei

În ședința de joi, Parlamentul l-a numit pe Mihnea Constantinescu în funcția de viceguvernator al BNM, tot pentru un mandat de 7 ani.

Candidatura lui Mihnea Constantinescu, fost economist-șef al Băncii Naționale a Ucrainei, a stârnit mai multe dezbateri în rândul deputaților, în special a celor din opoziție, care au spus că nu ar întruni criteriile prevăzute de legislație, printre care se numără și experiența deținută în funcții anterioare.

În cadrul audierilor, Constantinescu a confirmat că deține cetățenia R. Moldova, pe care a obținut-o în decembrie anul trecut.

Miercuri, 5 februarie, Comitetul Executiv al BNM a decis să majoreze rata de bază cu încă 0,9 puncte procentuale - de la 5,6% la 6,5%. Este a doua decizie de acest fel luată de conducerea băncii centrale de la începutul anului curent.

BNM a explicat decizia prin necesitatea de a tempera efectele majorărilor de tarife la resursele energetice de anul trecut, al căror impact ar urma să fie „ajustat” după ce Comisia Europeană a anunțat un ajutor de 250 de milioane de euro, destinat consolidării rezilienței și independenței energetice a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noua administrație a SUA nu este de acord cu politica țării privind proprietatea funciară, schimbările climatice și promovarea diversității, echității și incluziunii.

„Africa de Sud face lucruri foarte rele. Expropriază proprietăți private. Folosește G20 pentru a promova «solidaritatea, egalitatea și sustenabilitatea». Cu alte cuvinte: DEI și schimbările climatice”, a scris Rubio pe platforma X.

„Treaba mea este să apăr interesele naționale ale Americii, nu să risipesc banii contribuabililor sau să tolerez antiamericanismul”, a afirmat Rubio.

Acronimul DEI se referă la politica de diversitate, echitate și incluziune, puternic criticată de președintele Donald Trump de când și-a început al doilea mandat. Trump este, de asemenea, sceptic cu privire la schimbările climatice și a retras din nou SUA din Acordul de la Paris.

• Te-ar putea interesa și: Trump nu crede în încălzirea climaterică. E totul pierdut? Nu chiar, spun UE și China

Președintele american a criticat politica funciară a Africii de Sud, susținând că „Africa de Sud confiscă terenuri” și că „anumite categorii de oameni” sunt tratate „foarte rău”.

În plus, miliardarul american de origine sud-africană, Elon Musk, însărcinat de Trump să reducă cheltuielile guvernamentale, a acuzat țara de existența unor „legi rasiste privind proprietatea” și a sugerat că persoanele de rasă albă sunt victime ale acestor politici.

Chestiunea proprietății asupra terenurilor este un subiect sensibil în Africa de Sud, având în vedere istoria exproprierii terenurilor de la populația de culoare în perioada colonialismului și apartheidului.

Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a apărat săptămâna trecută politica funciară a guvernului, afirmând că nu au fost confiscate terenuri și că scopul reformei este asigurarea unui acces echitabil la proprietate.

„Legea recent adoptată privind exproprierea nu este un instrument de confiscare, ci un proces juridic constituțional menit să garanteze accesul echitabil la pământ, conform prevederilor constituționale”, a declarat Ramaphosa.

Ramaphosa a discutat cu Musk pe 4 februarie pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la „dezinformarea” răspândită de președintele SUA.

În prezent, proprietarii de terenuri albi dețin trei sferturi din suprafața agricolă cu titlu de proprietate din Africa de Sud, în timp ce populația de culoare, care reprezintă 80% din total, deține doar 4%, potrivit unui audit funciar din 2017.

Absența Statelor Unite de la reuniunea G20 va fi și o ocazie ratată de Rubio de a se întâlni cu omologul său rus, ministrul de Externe Serghei Lavrov, în contextul în care Trump promovează diplomația pentru încheierea războiului din Ucraina.

Grupul G20 este format din Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia și Statele Unite.

De asemenea, Uniunea Europeană și Uniunea Africană sunt membre ale grupului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă susținută miercuri, 5 februarie, șefa departamentului de tehnologie a UE, Henna Virkkunen, a spus că blocul comunitar a înregistrat o dublare a numărului de colete importate prin comerțul electronic din 2023 până în 2024 și intenționează să impună tarife la importurile de produse de pe platformele electronice low-cost, în special cele chinezești.

Aproximativ 4,6 miliarde de articole de valoare mică, sub 22 euro au fost importate în UE anul trecut, ceea ce echivalează cu 12 milioane de colete pe zi, dintre care 91% proveneau din China.

Oficialii de la Bruxelles sunt deranjați nu doar de cantitatea enormă, ci și de probleme ce țin de dreptul consumatorului european.

Anunțul UE vine în aceeași zi în care poșta americană a suspendat trimiterile poștale din China și Hong Kong, pentru mai multe ore, după ce administrația Trump a eliminat scutirile de tarife vamale pentru mărfurile cu valoare mică, o mișcare care ar afecta platformele low-cost ca Temu și Shein. Comisia Europeană spune că acțiunile ei „nu au fost coordonate” cu SUA.

Moldova merge înainte

În R. Moldova, aceste platforme rămân printre cele mai populare. Potrivit companiei ucrainene Nova Poșta, în 2024 numărul acestor trimiteri poștale a crescut cu 26%, ajungând la circa trei milioane. Cele mai multe au venit din China și de pe platforme ca Temu, Joom și Aliexpress.

Recent, compania Temu a anunțat, prin intermediul agenției Infotag, că a încheiat un acord de parteneriat strategic cu Poșta Moldovei. Reprezentanții Temu spun că înțelegerea va duce la crearea unor „puncte de preluare convenabile” pentru clienți și că va oferi „o mai mare flexibilitate” în primirea de comenzi și livrarea la domiciliu.

Poșta Moldovei a confirmat pentru Europa Liberă că a încheiat un astfel de acord, anul trecut.

Platformele chinezești de e-commerce, sub lupa UE

Tot miercuri, 5 februarie, Comisia Europeană a anunțat că va începe o investigație în cazul platformei chinezești de comerț electronic Shein, pentru presupuse încălcări ale legislației UE privind protecția consumatorilor, transmite dpa.

Executivul european spune că are suspiciuni rezonabile privind aceste încălcări și altele, manifestate inclusiv prin concurența neloială.

Anul trecut, Comisia Europeană a cerut informații detaliate de la Shein în privința eliminării produselor periculoase și a manipulării clienților.

Proceduri similare sunt desfășurate de autoritățile europene și împotriva platformei Temu, acuzată de reduceri și recenzii false, precum și informații greșite privind drepturile consumatorilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În timpul celor opt ani de guvernare ai partidului Lege și Justiție (PiS), până în decembrie 2023, autoritățile poloneze s-au aflat în conflict cu Uniunea Europeană din cauza unei reforme judiciare pe care Bruxellesul a considerat-o o amenințare la adresa statului de drept din țară, scrie AFP.

În 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a ordonat Poloniei să plătească un milion de euro pe zi pentru că nu a suspendat activitatea camerei disciplinare a Curții Supreme, care avea autoritate asupra judecătorilor din țară.

Guvernul PiS a refuzat să plătească amenda, forțând Comisia Europeană - brațul executiv al blocului comunitar - să recupereze suma prin deducerea ei din fondurile UE alocate Poloniei.

Miercuri, Curtea UE a confirmat într-o declarație că „Polonia trebuie să plătească o sumă totală de circa 320,2 milioane de euro cu titlu de penalitate”.

• Te-ar putea interesa și: Sute de mii protestează la Varșovia, cerând mai multă democrație

Polonia a încercat să conteste amenda, argumentând că a desființat mecanismul disciplinar contestat în iulie 2022. Judecătorii europeni au stabilit în iunie 2023 că penalitățile zilnice vor înceta, dar că Polonia va trebuie oricum să achite suma restantă.

Varșovia a solicitat reducerea amenzii pentru perioada ulterioară desființării camerei disciplinare, dar cererea a fost respinsă de judecători, care au motivat că reducerea se aplică „doar pentru viitor”.

Decizia de miercuri a Curții Supreme de Justiție a UE poate fi contestată.

În 2024, UE a încheiat oficial acțiunea împotriva Poloniei privind problemele legate de statul de drept, ca urmare a „pașilor pozitivi” făcuți de guvernul centrist de la Varșovia, condus de actualul premier Donald Tusk.

De la preluarea mandatului, guvernul său a reformat sistemul judiciar al țării, a reafirmat supremația dreptului UE și a luat alte măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxellesului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Compania Interdnestrcom (IDC) a început să difuzeze Moldova 1 după ce Uniunea Europeană a spus pe 4 februarie că va continua să ofere zeci de milioane de euro pentru achiziții vitale de gaze destinate malului stâng al Nistrului dacă în regiunea transnistreană „sunt făcuți pași în domeniul respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale”.

Vorbindu-le jurnaliștilor la Chișinău, vicepremierul Oleg Serebrian responsabil cu politicile de reintegrare, a salutat evoluția drept un semn că actuala criză a gazelor poate duce la „un dialog pe care l-am așteptat de multă vreme” și la „găsirea unor soluții de durată” în conflictul transnistrean.

Regiunea secesionistă a rămas fără gaze rusești la 1 ianuarie, când concernul rus Gazprom a oprit livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul de la Chișinău pentru a evita o criză umanitară.

• Vezi și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Comentând apariția postului Moldova 1 printre canalele care pot fi vizionate de locuitorii regiunii transnistrene, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, le-a spus jurnaliștilor la Chișinău că autoritățile vor depune eforturi și mai departe „ca toți cetățenii în R. Moldova să aibă acces la informații obiective și de interes public, inclusiv despre faptul că anume UE a transmis gaz umanitar în regiune”.

Cine difuzează Moldova 1 în stânga Nistrului

Apariția televiziunii publice de la Chișinău în grila Interdnestrcom a fost semnalată pentru prima dată, într-o postare pe Facebook, pe 4 februarie, de deputatul partidului de guvernământ, PAS, Roman Roșca, care conduce și o comisie de monitorizare și control parlamentar asupra politicii de reintegrare a țării.

Portalul Zona de Securitate specializat în conflictul transnistrean a scris că mai multe surse i-au confirmat că Moldova 1 poate fi vizionată acum în stânga Nistrului pe canalul 30 al grilei Interdnestrcom.

Parte a holdingului Sheriff, care domină viața economică din regiunea transnistreană, Interdnestrcom ar deține monopolul în domeniul serviciilor de telecomunicații, televiziune și internet în stânga Nistrului, potrivit portalului Zona de Securitate.

• Te-ar putea interesa și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Compania retransmite în regiune numeroase posturi din Rusia, inclusiv posturi care au fost interzise în dreapta Nistrului pentru propaganda războiului, în urma invaziei rusești pe scară largă în Ucraina.

Dar nu este pentru prima dată când Interdnestrcom oferă locuitorilor regiunii transnistrene și programe de la Chișinău: a mai difuzat timp de aproape un an Moldova 1, dar și Publika TV, în 2012, în timpul unei apropieri între premierul de atunci Vlad Filat și liderul transnistrean, Evgheni Șevciuk.

Vlad Țurcanu, președintele companiei Teleradio Moldova, care include Moldova 1, a declarat că are și el informații „din câteva surse” că postul public este difuzat acum și în stânga Nistrului. „Ei au decis așa, noi suntem foarte fericiți”, a spus Țurcanu portalului Newsmaker.

Dar nici Interdnestrcom, nici administrația secesionistă de la Tiraspol, nu au comentat public știrea, nu și-au explicat decizia și nu au spus cât timp vor mai putea viziona locuitorii regiunii transnistrene Moldova 1.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rubio a declarat pe platforma X: „Gaza TREBUIE să fie ELIBERATĂ de Hamas. Așa cum a menționat @POTUS astăzi, Statele Unite sunt pregătite să conducă și să facă Gaza frumoasă din nou. Urmărim o pace durabilă în regiune pentru toți oamenii.”

Trump și-a lansat surprinzătoarea propunere de „preluare” a Fâșiei Gaza de către SUA, cu „mutarea” palestinienilor de acolo, cu ocazia vizitei la Washington a premierului conservator israelian Benjanmin Netanyahu.

Președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, republicanul Mike Johnson, a susținut acțiunea propusă de Trump, considerând-o un pas îndrăzneț pentru stabilitatea regională.

Declarația președintelui Trump a fost întâmpinată însă mai ales cu critici pe plan internațional. China a exprimat a subliniat importanța autodeterminării palestiniene și a reiterat că susține soluția cu două state. Arabia Saudită și Egiptul au respins, de asemenea, ideea, reafirmându-și sprijinul pentru un stat palestinian independent și opunându-se oricărei strămutări forțate a palestinienilor.

În Statele Unite, politicieni din opoziție au criticat propunerea. Senatorul Chris Coons a descris-o drept „nesăbuită și periculoasă”, în timp ce deputata Rashida Tlaib l-a acuzat pe Trump că promovează epurarea etnică. Activiști pentru drepturile omului au denunțat propunerea ca fiind o crimă împotriva umanității.

Nancy Okail, directorul executiv al Centrului Tahrir pentru Politici din Orientul Mijlociu, a declarat: „Comentariile președintelui Trump, propunând ca populația Fâșiei Gaza să fie mutată permanent și ca Statele Unite să «preia» teritoriul, nu sunt altceva decât un apel deschis pentru comiterea unei crime împotriva umanității.”

• Te-ar putea interesa și: Trump propune ca palestinienii să părăsească Fâșia Gaza iar SUA să preia teritoriul

Experți și politicieni, au subliniat faptul că un asemenea plan nu este implementabil și potențialul său de a genera conflicte. Criticii argumentează că această propunere subminează eforturile de pace și ar exacerba violențele din Orientul Mijlociu.

Susținători ai administrației Trump consideră însă că preluarea Fâșiei Gaza de către Statele Unite ar putea aduce stabilitate și oportunități economice în regiune, transformând-o într-o zonă prosperă și pașnică.

Iată alte câteva reacții ale unor guverne și personalități la propunerea lui Trump, sintetizate de AFP:

Ministra de Externe germană ANNALENA BAERBOCK:

Baerbock a declarat că Fâșia Gaza le aparține palestinienilor, iar expulzarea lor ar fi inacceptabilă și contrară dreptului internațional.

„Ar duce, de asemenea, la noi suferințe și la noi valuri de ură. Nu trebuie să existe nici o soluție care să treacă peste capul palestinienilor."

DAVID LAMMY, ministrul britanic de Externe

„Întotdeauna ne-am exprimat clar convingerea că trebuie să urmărim soluția celor două state. Trebuie să-i vedem pe palestinieni capabili să trăiască și să prospere în teritoriile lor, în Gaza, în Cisiordania."

CHRISTOPHE LEMOINE, purtătorul de cuvânt al ministrului francez de externe

„Franța își reiterează opoziția față de orice deplasare forțată a populației palestiniene din Gaza, care ar constitui o încălcare gravă a dreptului internațional, un atac la adresa aspirațiilor legitime ale palestinienilor, dar și un obstacol major în calea soluției celor două state și un factor major de destabilizare pentru partenerii noștri apropiați Egiptul și Iordania, precum și pentru întreaga regiune."

Ministrul de Externe spaniol JOSE MANUEL ALBARES

„Vreau să fiu foarte clar în această privință: Gaza este pământul palestinienilor din Gaza și ei trebuie să rămână în Gaza. Gaza este parte a viitorului stat palestinian pe care Spania îl sprijină și trebuie să coexiste (cu Israelul n.r.) garantând prosperitatea și siguranța statului israelian."


Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, DMITRI PESKOV

„Rusia consideră că o reglementare în Orientul Mijlociu este posibilă numai pe baza unei soluții cu două state. Aceasta este teza care este înscrisă în rezoluția relevantă a Consiliului de Securitate al ONU, aceasta este teza care este împărtășită de majoritatea covârșitoare a țărilor implicate în această problemă. Plecăm de la ea, o susținem și credem că aceasta este singura opțiune posibilă."

Ministrul turc de Externe, HAKAN FIDAN

„Comentariile președintelui american Donald Trump privind un plan de preluare a Fâșiei Gaza sunt inacceptabile. Orice plan care i-ar lăsa pe palestinieni "în afara ecuației" ar duce la o intensificare a conflictului.”

SAMI ABU ZUHRI, oficial superior al grupării Hamas

„Poporul nostru din Fâșia Gaza nu va permite ca aceste planuri să fie puse în aplicare. Ceea ce este necesar este să se pună capăt ocupației (israeliene) și agresiunii împotriva poporului nostru, nu să fie expulzați palestinienii de pe teritoriul lor."

Președintele palestinan MAHMOUD ABBAS

Abbas a declarat că palestinienii nu vor renunța la pământurile, drepturile și locurile lor sacre și că Fâșia Gaza face parte integrantă din teritoriul statului Palestina, împreună cu Cisiordania și Ierusalimul de Est.

FUNCȚIONAR DE RANG ÎNALT IRANIAN

„Iranul nu este de acord cu nicio deplasare a palestinienilor și a comunicat acest lucru prin diverse canale."

SIMON HARRIS, ministrul irlandez de externe

„Este foarte clar care este direcția în care ne îndreptăm, avem nevoie de o soluție cu două state, iar poporul palestinian și poporul israelian au dreptul de a trăi în state sigure, unul lângă altul, și aici trebuie să ne concentrăm. Orice idee de strămutare a locuitorilor din Gaza în altă parte ar fi în contradicție clară cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU."

Premierul australian ANTHONY ALBANESE

„Poziția Australiei este aceeași care a fost în această dimineață, ca și anul trecut etc. Guvernul australian sprijină pe o bază bipartizană soluția celor două state."

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cine sunt basarabenii canonizați

Părintele Serghei Boghiul a fost canonizat cu titulatura Cuviosul Sofian de la Antim. S-a născut la 7 octombrie 1912 la Cuconeștii Vechi, județul Bălți, și a murit la 14 septembrie 2002 la Mănăstirea Antim din București. A fost călugăr la mănăstirea Dobrușa din județul Soroca, unde a și primit numele de Sofian. În perioada comunistă, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fiind eliberat în 1964, scrie agenția de știri a Patriarhiei Române, Basilica.

Preotul Alexandru Baltaga a fost canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august. S-a născut la 14 aprilie 1861, într-o familie de preoți din Călărași. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940, a rămas alături de enoriași, chiar dacă restul familiei sale s-a refugiat peste Prut. A fost arestat și condamnat pentru activitate contrarevoluționară și dușmănoasă față de statul sovietic, fiind deportat la Kazan, în Tatarstanul de azi, unde a decedat la 7 august 1941.

Părintele Iraclie Flocea a fost canonizat cu titulatura Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august. S-a născut la 11 martie 1893 la Pojorâta, Suceava, a luptat în Primul Război Mondial, după care a devenit misionar, ulterior călugăr al Mănăstirii Hârbovăț din Basarabia în 1920. A rămas preot la parohia Nisporeni și după anexarea Basarabiei din 1940. A fost arestat însă la 2 august 1945 și condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia. A revenit în Basarabia în 1953, pretrecându-și ultimii ani din viață în satul Chițcani, unde a murit la 16 august 1964.

Ceilalți 13 sfinți canonizați sunt:

• Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
• Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
• Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
• Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);
• Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
• Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
• Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie);
• Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
• Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
• Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
• Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
• Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai);
• Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);

După canonizarea celor 16 clerici desfășurată la București, vor urma ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.

Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă și-a încheiat viața pământească. Eparhiile strâng documente și mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan.

• Te-ar putea interesa și: Patriarhia Română despre canonizarea unor legionari antisemiți: „Chiar și unii sfinți au avut căderi”

Dacă la nivel mitropolitan este aprobată inițiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată într-o ceremonie în cadrul căreia credincioșii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura și data de prăznuire a sfântului, precum și cu troparul și icoana lui.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Schema de corupție a fost deconspirată de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Bălți.

Bănuiții ar fi acționat în complicitate cu mai multe persoane din sistemul medical, influențându-i să elibereze concluzii medicale pentru determinarea gradelor de dizabilitate în lipsa fizică a pacienților.

De asemenea, aceștia ar fi eliberat pacienților fișe de trimitere (îndreptări) pentru investigații medicale la anumite centre de diagnostic private, iar pentru fiecare investigație ar fi primit de la agenții economici un comision de 15% per serviciu prestat.

Bănuiții ar mai fi eliberat pacienților prescripții pentru preparate farmaceutice, cu indicarea agentului economic de unde urmau a fi achiziționate medicamentele, pentru care, de asemenea, primeau comisioane.

În urma celor peste 20 de percheziții, care au avut loc la mai multe adrese din Chișinău, Bălți și Florești în cadrul instituțiilor medicale, centrelor de diagnostic medical și companiilor farmaceutice, ofițerii CNA și procurorii au ridicat mijloace financiare, proveniența cărora urmează a fi stabilită, înscrisuri de ciornă și purtători de informații.

Cei doi angajați ai spitalului urmează a fi audiați și ulterior cercetați în stare de libertate pentru trafic de influență și corupere pasivă.

Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile a instanței de judecată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, Guvernul este gata să-și asume „toate măsurile necesare” pentru exproprierea bunurilor amplasate pe terenul fostului Stadion Republican (cu numărul cadastral 0100208.277) din centrul capitalei, unde urmează să fie construită noua ambasadă americană.

Potrivit proiectului, vor fi supuse exproprierii toate construcțiile, inclusiv cele nefinalizate și provizorii, sau alte bunuri și lucrări atașate terenului fostului stadion de pe strada Tighina, cu o suprafață de peste 5,18 hectare.

Guvernul ar urma să efectueze și plata despăgubirilor pentru exproprierea bunurilor „din mijloacele alocate de la bugetul de stat”. Totodată, executivul va documenta plățile despăgubirilor și cheltuielile aferente exproprierii și le va prezenta guvernului SUA pentru rambursare, așa cum prevede un acord bilateral, semnat și ratificat în iulie 2024, prin care SUA se angajează să cumpere terenul.

Bugetul de stat pentru anul 2025 nu prevede cheltuieli aferente exproprierii bunurilor – acestea ar urma să fie identificate după adoptarea proiectului de lege respectiv.

Potrivit acordului interguvernamental, terenul fostului Stadion Republican va fi transmis „cu titlu oneros” către guvernul Statelor Unite pentru construirea și operarea unui nou sediu al ambasadei americane în Republica Moldova, cu condiția ca executivul SUA să-și exercite „opțiunea de a procura terenul”.

Prin același acord, guvernul american s-a angajat să execute lucrările de construcție a unui parc, de renovare și reparare a porților fostului Stadion Republican, precum și să suporte în totalitate cheltuielile aferente acestor lucrări.

Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, prețul terenului pe care ar urma să-l achite SUA este de 18 milioane de euro, la care se adaugă alte sume pentru despăgubirile ce vor fi oferite proprietarilor privați care dețin bunuri pe teritoriul fostului stadion și care urmează să fie expropriați printr-o lege separată.

• Te-ar putea interesa și: Vot final: A fost ratificat acordul cu SUA privind terenul fostului Stadion Republican

Opoziția parlamentară a socialiștilor și comuniștilor a criticat la acea vreme tranzacția, spunând că terenul este „vândut la un preț de nimic”.

Tranzacția a fost negociată îndelung. Parlamentul de la Chișinău și-a dat acordul printr-o lege, în 2018, iar un prim acord a fost semnat un an mai târziu. Statele Unite spuneau atunci că vor investi în total peste 250 de milioane de dolari pentru a construi noua ambasadă, inclusiv oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și altele. Legea a fost însă abrogată în decembrie 2020 de o majoritate informală a socialiștilor, a fostului Partid Șor și fostului Partid Democrat, care a votat ca terenul să fie repus în proprietatea statului.

Stadionul vechi a fost demolat în 2007 de guvernarea comunistă de atunci, iar între timp terenul este revendicat de artiști, performeri și activiști, care spun că ridicarea ambasadei în acel loc ar distruge elemente de patrimoniu, cum ar fi porțile istorice ale stadionului, și cer ca în acel spațiu să fie amenajat un parc.

Ambasada americană a spus mereu că orice nouă construcție pe acest teren va respecta semnificația lui culturală și istorică, Statele Unite angajându-se să renoveze porțile istorice ale stadionului și să rezerve o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trump a semnat ordinul executiv la 4 februarie, chiar înainte de a se întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, a cărui țară acuză de mult timp atât UNHRC, cât și Agenția de ajutor și lucrări pentru refugiații palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) de părtinire împotriva Israelului și antisemitism.

Ordinul executiv precizează că Statele Unite au contribuit la înființarea Organizației Națiunilor Unite după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a preveni viitoare conflicte globale și pentru a promova pacea și securitatea internațională. Dar unele agenții ONU „s-au îndepărtat de această misiune și, în schimb, acționează contrar intereselor Statelor Unite, atacând aliații noștri și propagând antisemitismul”, se arată în document.

Potrivit decretului, UNRWA ar fi fost infiltrată de membri ai unor grupuri desemnate de mult timp drept organizații teroriste străine, în timp ce UNHRC a protejat persoanele care încalcă drepturile omului, permițându-le să folosească organizația pentru a se proteja de controale.

Ordinul executiv mai prevede că Statele Unite vor revizui participarea la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Potrivit acestuia, UNESCO nu a reușit să se reformeze, a manifestat în mod constant un sentiment anti-Israel în ultimul deceniu și nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de datoriile tot mai mari.

• Te-ar putea interesa și: Trump propune ca palestinienii să părăsească Fâșia Gaza iar SUA să preia teritoriul

Ordinul a stabilit, de asemenea, o revizuire amplă a finanțării americane pentru organizațiile multilaterale, care urmează să fie finalizată în termen de 180 de zile. Această revizuire va determina, între altele, care organizații, convenții și tratate „sunt contrare intereselor Statelor Unite” și dacă acestea pot fi reformate.

În timpul primului său mandat, Trump a scos de asemenea Statele Unite din Consiliul pentru Drepturile Omului. Ambasadorul SUA la ONU la acea vreme, Nikki Haley, a acuzat consiliul de „părtinire cronică împotriva Israelului” și a semnalat ceea ce ea a spus că sunt abuzatori ai drepturilor omului printre membrii săi.

Președintele Joe Biden a reînnoit sprijinul pentru cei 47 de membri ai UNHRC, dar a anunțat în septembrie că Statele Unite nu vor candida pentru un al doilea mandat consecutiv.

Activitățile consiliului includ analize ale dosarelor țărilor în materie de drepturile omului și acuzații specifice de încălcare a acestora. UNRWA furnizează în prezent asistență umanitară multora dintre cele 1,9 milioane de persoane strămutate de războiul din Gaza, care depind de livrările acesteia pentru supraviețuire.

Finanțarea americană a UNRWA a fost întreruptă în ianuarie 2024 de către Biden, după ce Israelul a acuzat 12 dintre angajații săi de implicare în atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

În urma unor anchete s-au constatat anumite „probleme legate de neutralitate” la UNRWA, dar nicio dovadă pentru acuzațiile principale ale Israelului, iar majoritatea celorlalți donatori care au suspendat în mod similar finanțarea și-au reluat sprijinul financiar.

Trump a declarat că, pe baza „marelui potențial” al ONU, Statele Unite vor „continua să meargă alături de aceasta”, dar a adăugat că scopul principal al Organizației Națiunilor Unite ar trebui să fie soluționarea conflictelor.

Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, a declarat că Antonio Guterres a lucrat neobosit pentru a implementa multe reforme și pentru a crește eficiența și inovarea organizației.

Stephane Dujarric a adăugat că sprijinul SUA pentru Națiunile Unite a salvat nenumărate vieți și a îmbunătățit securitatea globală.

„Secretarul general așteaptă cu nerăbdare să continue relația sa productivă cu președintele Trump și cu guvernul SUA pentru a consolida această relație în lumea turbulentă de astăzi”, a spus Dujarric.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Lovitură inamică asupra Iziumului. Potrivit datelor preliminare, ocupanții au folosit o rachetă balistică", a scris Oleg Sinehubov pe Telegram. El a spus inițial că patru civili au fost uciși, dar ulterior a actualizat numărul morților la cinci.

Forțele rusești au lovit partea centrală a orașului, important din punct de vedere strategic, care leagă rețelele de drumuri cheie și rutele de aprovizionare, spune Sinehubov.

Inițial, au fost raportate 17 persoane rănite, dintre care cinci au fost internate în spital.

Numărul răniților a crescut între timp la 38 de persoane. Printre ei se află și o fată de 15 ani.

Potrivit datelor preliminare, Rusia a folosit rachete balistice în atac.

Autoritățile locale au relatat că atacul a lovit o clădire administrativă și a deteriorat o altă facilitate administrativă din apropiere, precum și blocuri de locuințe cu mai multe etaje.

Administrația militară regională a menționat că nu există facilități militare în această zonă.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că operațiunile de salvare sunt încă în desfășurare la locul incidentului și a transmis condoleanțe familiilor îndoliate.

„O astfel de brutalitate este intolerabilă”, a spus el pe Telegram. „Trebuie să punem presiune asupra Rusiei folosind toate mijloacele disponibile – forța militară, sancțiuni și eforturi diplomatice – pentru a opri această teroare și a proteja vieți.

Imagini după atacul de la Izium, verificate de RFE/RL:

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene, provocând distrugeri masive în zonele civile cu drone, rachete, artilerie și diverse tipuri de bombe.

Kremlinul neagă permanent că vizează zone civile, în ciuda dovezilor unor astfel de atacuri.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Răspunsul rapid al Beijingului a urmat după intrarea în vigoare, la 4 februarie, a tarifelor de 10% impuse de președintele Donald Trump pentru toate importurile chinezești.

Astfel, China a anunțat taxe de 15 % pentru cărbunele și gazul natural lichefiat (GNL) din SUA, precum și taxe de 10% la țiței, echipamente agricole, pick-up-uri și mașini cu motor mare. Ministerul de Finanțe din China a declarat că măsurile vor intra în vigoare pe 10 februarie.

Ministerul chinez al Comerțului și Administrația vamală au anunțat, de asemenea, măsuri separate care impun controale la export asupra bunurilor care conțin wolfram, teluriu, molibden și ruteniu pentru „a apăra interesele de securitate națională”.

China controlează o mare parte din aprovizionarea mondială cu astfel de metale rare, care sunt esențiale pentru tranziția către energie curată.

Totodată, Beijingul a anunțat o anchetă antimonopol împotriva Google.

Tarifele impuse reciproc marchează o reînnoire a războiului comercial purtat de Beijing și Washington în timpul primului mandat al președintelui american Donald Trump.

În timpul acelui prim război comercial, Trump a recurs la taxe vamale pentru a încerca să determine China să cedeze în probleme comerciale, iar China a răspuns cu propriile sale tarife. Taxele vamale americane pentru bunurile chinezești au crescut de șase ori, ajungând la 19%, în timp ce taxele chinezești pentru bunurile americane aproape s-au triplat, ajungând la 21%, zguduind piețele, pe măsură ce tensiunile dintre cele mai mari două economii ale lumii au crescut.

• Vezi și: Liderii UE, deciși să-i dea replica lui Trump în disputa cu tarifele și să întărească apărarea europeană comună

Washingtonul susține că actualele tarife americane au fost impuse Chinei pentru că nu a oprit fluxul de droguri ilicite în Statele Unite. Atunci când măsurile au fost anunțate pentru prima dată, la 2 februarie, Beijingul a declarat că va depune o plângere împotriva Statelor Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și „va lua contramăsurile corespunzătoare”, fără a oferi detalii suplimentare.

China este principala sursă de furnizare a multor minerale esențiale, iar multe dintre cele interzise pentru export în noile măsuri ale Beijingului sunt folosite în producția de electronice și dispozitive de înaltă tehnologie.

Schimbul de taxe vamale dintre Beijing și Washington vine după ce președintele Trump a suspendat amenințarea sa cu taxe vamale de 25% pentru Mexic și Canada. Respectivele măsuri adoptate la 3 februarie includ o pauză de 30 de zile în schimbul unor concesii în ceea ce privește asigurarea respectării frontierelor și combaterea criminalității cu cele două țări vecine.

Nu s-a ajuns la un astfel de acord cu Xi, iar Casa Albă a declarat că Trump nu intenționează să discute cu liderul chinez până la sfârșitul acestei săptămâni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe 2 februarie, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat la TV8 că dosarul intentat împotriva Oxanei Childescu este pe cale să ajungă în instanță.

„În dosarul fraudei bancare a fost pusă sub învinuire și soția lui (Plahotniuc - n.r.), urmează să fie trimisă în judecată. Ideea că procurorii nu lucrează în privința acestei persoane nu este adevărată”, a spus Dragalin.

Europa Liberă a cerut Procuraturii Anticorupție să clarifice detaliile cazului. Instituția a declarat că, la 3 iulie 2024, Oxana Childescu a fost acuzată în absență de complicitate la spălare de bani în proporții deosebit de mari, în beneficiul unei organizații criminale.

Procurorii au spus că au trimis o cerere de asistență juridică internațională în Elveția pentru ca Oxana Childescu să fie informată despre acuzațiile aduse și interogată. Aceștia au explicat că, potrivit informațiilor pe care le dețin, ea are reședința în Elveția, unde s-a recăsătorit cu Plahotniuc, după ce a divorțat de acesta în Moldova.

• Citește și: Plahotniuc a obținut câștig de cauză la tribunalul UE, dar rămâne pe listele de sancțiuni

De asemenea, oamenii legii au reușit să obțină punerea sub sechestru a vilei unde este are reședința soția oligarhului. Valoarea proprietății este estimată la 30 de milioane de euro.

În noiembrie 2014, opinia publică a aflat despre dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești. Potrivit versiunii procurorilor, autorul schemei a fost Vladimir Plahotniuc, care a creat o organizație criminală implicată în fraudă și spălare de bani la o scară deosebit de mare.

Dosarul lui Plahotniuc privind implicarea sa în „furtul miliardului” este examinat acum de Judecătoria Buiucani. Instanța a conexat acest dosar cu cele ale fostei conduceri a Băncii Naționale și a șefilor celor trei bănci din care au fost sustrași banii.

• Te-ar putea interesa și: Interpol revine asupra dosarului lui Vladimir Plahotniuc, anunță Procuratura Anticorupție

Oligarhul a părăsit R. Moldova în vara anului 2019. El a locuit o perioadă în Statele Unite și apoi în Turcia. Oamenii legii susțin că Plahotniuc se află în Ciprul de Nord, dar nu au nicio confirmare oficială.

Pe 25 noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că a obținut de la Interpol reconsiderarea refuzului de includere a lui Plahotniuc pe lista persoanelor urmărite internațional.

Plahotniuc însuși susține că nu este implicat în „furtul miliardului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut premierul Dorin Recean, care a prezentat, într-un mesaj video, detaliile noului sprijin energetic oferit Chișinăului de către Uniunea Europeană pe 4 februarie.

Ajutorul pentru compensarea facturilor va constitui 151 de milioane de euro.

Întregul pachet de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova se ridică la 250 de milioane de euro în acest an.

Tot din acest ajutor, pe termen mediu, Guvernul de la Chișinău va oferi compensații de 15 milioane de euro pentru afaceri, suplimentar la ajutorul prevăzut de Guvern, ceea ce va permite compensarea a 50% din costurile suplimentare la energie pentru sectorul agroalimentar.

Alte 20 de milioane de euro sunt destinate pentru compensarea facturilor la energia electrică în instituții de importanță socială, cum ar fi școli, grădinițe, spitale și centre sociale.

Totodată, 50 de milioane de euro vor fi oferiți pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică, realizate în cadrul programelor „Satul european”, Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și „Eco-voucher”.

• Te-ar putea interesa și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Este al doilea pachet de sprijin al UE, după ce Bruxelles-ul a alocat, recent, primele 30 de milioane de euro, inclusiv pentru livrarea gazelor naturale în stânga Nistrului.

De la începutul acestui an, regiunea transnistreană nu mai primește gaze de la Gazprom, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina și după ce concernul rus a refuzat să furnizeze gaze pe rute alternative. Stoparea livrărilor a lăsat mii de oameni în Transnistria fără gaze, lumină și încălzire, iar impactul pe care l-a produs pe malul drept a fost majorarea tarifelor la energia electrică.

Administrația separatistă de la Tiraspol a acceptat ca regiunea să primească, de la 1 februarie, gaze oferite de UE și Guvernul de la Chișinău, pentru menținerea presiunii în țevi și prevenirea unei catastrofe umanitare.

Pachetul de sprijin face parte din strategia UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova în următorii 2 ani. Scrisoarea de intenție pentru realizarea acestei strategii a fost semnată de premierul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Chișinău, pe 4 februarie.

Potrivit premierul Dorin Recean, noua strategie prevede investiții în infrastructură, eficientizarea energetică a clădirilor, creșterea ponderii energiei regenerabile, soluții de stocare a energiei, finalizarea liniilor de interconectare cu România. Până în 2030, Guvernul își propune practic să dubleze ponderea producției de energie verde, până la cel puțin 30%.

Componenta transnistreană

Strategia pentru independența energetică a Republicii Moldova are și o componentă destinată malului stâng al Nistrului.

„UE vine cu o ofertă suplimentară de 60 de milioane de euro pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lui aprilie. Aceasta ar acoperi 70% din consumul social pe care l-au avut până la criză”, a declarat șeful Guvernului, Dorin Recean.

Totuși, asistența pentru regiunea transnistreană va fi acordată doar în anumite condiții.

Este vorba despre „acțiuni concrete, prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune și care trebuie convenite cu Guvernul Republicii Moldova până a fi valorificat ajutorul”, a spus Recean, fără să intre în detalii.

De asemenea, Tiraspolul ar urma să prezinte „un plan asumat, prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune”.

Premierul a mai spus că întreprinderile mari exportatoare din Transnistria vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie.

În pachetul de sprijin nu sunt incluse companiile industriale din regiune cu un consum mare de energie.

„Kremlinul a creat o problemă umanitară, acum partenerii europeni vin să o rezolve. Pachetul oferit de UE ne va permite să continuăm acordarea compensațiilor, să evităm o criză umanitară și să investim în securitatea energetică a Republicii Moldova”, a declarat premierul Dorin Recean.

În ajun, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a amintit că UE și Chișinăul au oferit regiunii transnistrene gaze naturale pentru perioada 1-10 februarie.

• Citește și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Krasnoselski a spus, fără să facă și alte precizări, că administrația sa va căuta să încheie contracte de procurare a gazelor pe termen lung, pentru care va plăti dintr-un credit promis de Rusia.

Anterior, la o conferință de presă susținută pe 1 februarie, liderul administrației de la Tiraspol, controlate de Moscova a spus că nu exclude posibilitatea procurării gazelor prin intermediul unei companii din Ungaria: „Este o companie europeană mare ce ar putea livra gaze Transnistriei, contra cost, prin intermediul Moldovagaz”.

Krasnoselski a adăugat că aceasta ar fi doar „una din soluții”. „Vom continua să lucrăm cu colegii din Ungaria, cu cei ruși și cu alți colegi, astfel încât livrările de gaze în Transnistria să fie de durată”, a spus el.

Oficiali de la Chișinău nu au reacționat, deocamdată, la aceste afirmații. Solicitat de presă, șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a refuzat să ofere comentarii.

La sfârșitul lunii ianuarie, presa rusă a scris că Moldovagaz ar negocia cu două companii din Ungaria – MOL și MVM – o schemă de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te