Ungaria a rămas singura țară din NATO care nu a ratificat aderarea Suediei, după votul de luna trecută din parlamentul Turciei.
Budapesta a tergiversat procesul ca răspuns la criticile Stockholmului la adresa unor politici ale lui Orbán. Săptămâna trecută, într-o schimbare abruptă de poziție, acesta a spus că sprijină primirea Suediei și că va cere legislatorilor Fidesz să o voteze.
Nu este limpede însă dacă legislatorii Fidesz, care au o majoritate confortabilă, vor participa la ședința de luni, convocată de opoziție. Spicherul Lászlo Kover (Fidesz) a spus la 25 ianuarie că nu vede „vreo urgență” în ținerea unui vot.
Recent, Viktor Orbán l-a chemat la Budapesta pe omologul său suedez Ulf Kristersson, să „negocieze” pe tema extinderii NATO, dar suedezul a refuzat, amintind că Ungaria nu a emis niciun fel de obiecții când Suedia și-a depus oficial candidatura, la summitul NATO de la Madrid.
Premierul suedez a recunoscut, pe de altă parte, că un dialog mai susținut cu Budapesta ar fi „benefic”.
Îndepărtarea buturugii turcești
Turcia avea obiecții legate de presupusa tolerare de către suedezi a exilanților kurzi și altor adversari ai guvernării de la Ankara, folosind totodată ocazia extinderii NATO ca să obțină de la SUA promisiunea vânzării unor avioane de luptă.
Sub presiunea Turciei, Suedia și-a înăsprit legislația antiteroristă, iar Washingtonul a aprobat vânzarea a 40 de avioane F-16 către Ankara.
În plus, Stockholmul a promis să sprijine aspirațiile europene ale Turciei, cea mai veche candidată la aderare la UE, și să promoveze facilitarea regimului de vize europene pentru turci.
Suedia, țară cu îndelungată tradiție de neutralitate, a decis să se alăture NATO, ca și vecina ei de la est Finlanda, după invadarea Ucrainei de către ruși în februarie 2024.
Suedia ar urma să devină al 32-lea membru NATO.
Critici interne și occidentale
Opoziția de la Budapesta a criticat politica lui Orbán față de Suedia, spunând că este un joc politic personal care dăunează intereselor naționale ale Ungariei.
Parlamentul Ungariei urma să revină din vacanță abia la jumătatea lunii februarie.
Știrea că va avea o ședință deja luni a venit tocmai când premierii Ungariei și Suediei se aflau la summitul UE de la Bruxelles unde Orbán a acceptat, cu anumite condiții, ca Ucraina să primească asistență financiară de 50 de miliarde de euro de la UE.
Luni, secretarul de stat SUA Antony Blinken a îndemnat Ungaria să nu mai tergiverseze votul privind primirea Suediei în NATO, spunând că țara nordică va aduce alianței „capacități formidabile în toate domeniile”.
Rusia a spus în ianuarie că pregătește „măsuri de răspuns” pentru eventualitatea primirii Suediei în alianță. Extinderea NATO a fost unul din motivele invocate de președintele rus Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.
